O Ordonanţă de Urgenţă adoptată vineri seara mută interceptările în dosarele penale din ograda SRI în curtea poliției judiciare. Practic, acestea vor fi efectuate de către poliţia judiciară folosind infrastructura deja existentă a Serviciului Român de Informaţii, fără implicarea personalului SRI, a precizat ministrul Justiţiei, Raluca Prună.
„România nu are altă infrastructură decât cea administrată de către SRI. Am decis folosirea infrastructurii Serviciului, cu excluderea oricărei implicări umane a SRI şi cu implicarea exclusivă a procurorilor şi poliţiei judiciare", a declarat Raluca Prună, precizând că pe viitor poliţiştii judiciari se vor ocupa de interceptări.
În elaborarea OUG, Ministerul Justiţiei s-a consultat atât cu Parchetele, cât şi cu SRI, această din urmă instituţie fiind de acord cu soluţia propusă. Tot vineri, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a dat avizul necesar acestei Ordonanţe.
„Punerea în acord a legii vine şi cu nişte costuri. Acum punem în acord ce avem ca legislaţie cu decizia CCR, iar ceea ce avem este infrastructura de la SRI", a spus Prună.
Ministrul Justiţiei a adăugat că trebuie iniţiată o dezbatere în societate, iar societatea să decidă dacă vrea ca pe viitor să dubleze infrastructura existentă la parchete pentru interceptări sau este suficientă aparatura existentă la acest moment. „Poate că în urma dezbaterii rezultă că există toate garanţiile de a folosi aparatura SRI. (...) Trebuie să avem o dezbatere cu societatea şi cu experţii în IT, cu alte state", a spus Prună. Ea a mai spus că Ordonanta de Urgenţă „nu atinge cu nimic cadrul de siguranţă naţională şi nu face decât să pună în acord legislaţia cu decizia CCR".
Ce dispare din lege şi ce spun experţii în drept penal
Curtea Constituţională a decis, în 16 februarie, că prevederea din Codul de procedură penală potrivit căreia supravegherea tehnică poate fi efectuată de „alte organe specializate ale statului" decât organul de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei este neconstituţională. În motivarea publicată săptămâna aceasta CCR arată că decizia se aplică dosarelor aflate pe rol.
Potrivit ordonanţei, sintagma „alte organe specializate ale statului" va fi eliminată din Codul de Procedură Penală, se introduc precizări clare că probele sunt obţinute nemijlocit de procuror, organele de cercetare penală sau lucrători specializaţi din cadrul poliţiei, iar modul cum sunt puse în executare mandatele va fi controlat de preşedintele Înaltei Curţi sau de un procuror desemnat de acesta, relatează HotNews.ro. De asemenea, legea de organizare a SRI urmează să fie modificată pentru a delimita fără echivoc supravegherea tehnică dispusă pe un mandat de siguranţă naţională de interceptările realizate de procurori.
Sursa citată mai precizează că părerile juriştilor sunt împărţite. Unii susţin că marea problemă ar fi că se reglementează prin Ordonanţă de Urgenţă în materia drepturilor fundamentale, fapt interzis de Constituţie. Alţii spun că Guvernul poate legifera prin OUG dacă aduce garanţii suplimentare în ce priveşte respectarea unor drepturi, nu le restrânge, şi că acest lucru s-a mai făcut în trecut în materia controlului judiciar.
Primele măsuri erau mai scumpe
DNA a cerut imediat după decizia Curții Constituționale suplimentarea bugetului cu aproape 10,5 milioane de euro, pentru a putea să achiziţioneze tehnică de interceptare şi a detaşa 130 de ofiţeri care să se ocupe de supravegheri operative şi înregistrări ambientale. Activitatea DNA ar putea reveni la standardele din prezent în aproximativ doi ani după asigurarea acestor resurse, au precizat reprezentanţii parchetului anticorupţie.
Şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a cerut înfiinţarea unui serviciu tehnic, prin OUG, pentru a putea continua activităţile de supraveghere din dosarele penale. Direcţia vrea suplimentarea bugetului cu peste 20 de milioane de euro pentru echipamente tehnice şi detaşarea a 200 de poliţişti.
