• investiția se ridică la 1,3 milioane lei și are ca termen de finalizare luna mai 2025
Reprezentativă pentru trecutul istoric, arta monumentală şi cultura Brăilei, Grădina Mare a fost cunoscută de-a lungul anilor sub diferite denumiri şi transformări, condiţionate de implicarea şi eforturile autorităţilor locale ale vremurilor, dar şi de stăpânirile sub care s-a aflat Brăila. Pe scurt, Grădina Mare a luat fiinţă în anul 1835, din iniţiativa primarului Constantin Hepites. Cu o suprafaţă de șase hectare, aşezată minunat pe promontoriul în faţa căruia se desfăşoară panorama Dunării, Grădina Mare dispune în prezent de numeroase dotări urbane despre care s-a dus faima: Castelul de apă (cândva, cu a sa platformă rotativă a barului aflat la circa 35 de metri înălţime) şi ceasul floral (unic şi el în ţară şi Europa); chioşcul metalic pentru fanfară, o arteziană şi o fântâniţă alegorică, Casa Memorială “Panait Istrati” şi numeroase statui şi busturi ale unor mari personalităţi brăilene şi naţionale – executate de sculptori celebri din România.
Pe vremuri, în Grădina Mare a existat un teren de volei şi un patinoar sezonier, natural. Fostul restaurant-cazinou “Privighetoarea” a devenit, în anii '80, secţie de etnografie şi folclor, iar în anii 2000, după ce a fost reabilitat, a redevenit restaurant. Grădina avea chiar şi o… toaletă publică, cum din păcate nu mai găseşti, la ora actuală, nu doar aici ci și pe marile bulevarde şi celelalte parcuri ale Brăilei.
Pentru copii s-a creat în ultimii ani un loc de joacă, dar din păcate ceasul floral şi arteziana sunt acum departe de ceea ce au fost cândva. Nu ştim când şi dacă se va întâmpla o minune, şi anume deschiderea intrării către faimoasele hrube ale cetăţii Brăilei, un proiect despre care s-a tot vorbit în ultimii ani, dar fără vreo finalitate concretă...
Până atunci, să ne bucurăm de liniştea, umbra şi aerul curat, de florile grădinii (nu şi de iarba uscată şi frunzele nestrânse), remarcând totodată deschiderea unui nou şantier: acela ce vizează repararea și consolidarea gardului permitral al Grădinii Mari.
Mai bine mai târziu decât niciodată
Este vorba despre gardul realizat în 1893, cu soclu din zidărie şi un frumos grilaj din fier forjat. Despre reabilitarea s-a se vorbește încă din 2019, însă abia într-o şedinţă a Consilului Local Municipal din 27 aprilie 2023 s-a aprobat efectiv proiectul de reabilitare, cu o serie de opinii contradictorii. Investiţia se ridică la 1.310.810 milioane lei, cu un termen de 2 luni pentru proiectare şi 10 luni pentru execuţie, până pe 1 mai 2025. Lucrarea nu este una uşoară, având în vedere vechimea şi starea avansată de degradare a soclului din cărămidă tencuită. Gardul din fier forjat necesită şi el migală, profesionalism şi o întinerire totală. De precizat că partea de gard cu fier forjat aflată de-a lungul bulevardului Panait Istrati măsoară 213 metri, iar ceilalţi 244 metri sunt aferenţi laturii dinspre Vadului Schelei. Gardul dinspre vad măsoară 2-3 metri înălţime şi pe alocuri este aplecat, din cauza copacilor plantaţi foarte aproape de fundația sa. A fost nevoie de un mare şi dificil volum de muncă pentru extragerea arborilor şi rădăcinilor care au presat asupra fundației.
În ceea ce privește intrarea în Grădina Mare, aici sunt doi stâlpişori şi câteva impozante lampadare de epocă, întărite la bază cu fontă turnată în faimoasele ateliere “C. Fernic” din Galaţi. Şi, probabil tot aici, în 1893, s-a executat (potrivit dictonului “Artă şi Meserie”) şi minunatul gard din fier forjat.
