• astăzi, joi, 13 iunie, brăilenii participă la hramul ctitoriei de pe B-dul Alexandru Ioan Cuza și se roagă pentru eroii căzuți pe câmpurile de luptă pentru apărarea Patriei • este marea sărbătoare a Înălțării Domnului, dar și Ziua Eroilor, sărbătoare națională instituită prin lege • terenul pe care a fost ridicată Biserica Bulgărească a fost donat, în sec. XIX, de Hagi Varvara Veleva, soția lui Vasile Velev, membri de vază ai Comunității Bulgare de la Brăila
La 40 de zile de la Înviere, credincioșii sărbătoresc Înălțarea Domnului la Cer, moment de referință pentru creștinii de pretutindeni, dar și Ziua Eroilor căzuți pe câmpurile de luptă, pentru apărarea Patriei.
Totodată, brăilenii și membrii Comunității Bulgarilor statorniciți în orașul nostru participă la hramul bisericii de pe B-dul Cuza, cunoscută și sub numele de Biserica Bulgărească. Ctitoria veche de un secol și jumătate - mărturie a prosperității urbei dunărene - poartă hramul „Înălțarea Domnului” și este păstorită cu vrednicie de părintele paroh Ionel Bujoi. În zi de sărbătoare, credincioșii aduc darurile lor la Altar, pentru binecuvântare, și se roagă pentru cei dragi, pomenindu-i, totodată, în pomelnice, pe aceia care au răposat în Domnul și pe eroii care s-au jertfit pentru independența și propășirea Patriei.
Piatra de temelie a Bisericii Bulgărești „Înălțarea Domnului” s-a pus în anul 1862, de către membrii de vază ai Comunității Bulgare, ctitoria fiind sfințită în Duminica Floriilor, la 21 martie 1882. Terenul pe care a fost ridicată Biserica Bulgărească a fost donat de Hagi Varvara Veleva, soția lui Vasile Velev, cetățeni de vază ai Brăilei. Actul de donație a dispărut, din păcate, într-un incendiu de la 1888, flăcările distrugând aproape în totalitate arhiva Tribunalului Brăila. Planul edificiului de pe B-dul Alexandru Ioan Cuza a fost conceput de arhitectul italian Bonamelli, în coloanele care susțin construcția observându-se, de altfel, influența vechiului stil roman.
Primul slujitor al Bisericii Bulgărești de la Brăila a fost preotul N. Mihof, iar ctitorii cei mai de seamă au fost: Varvara și Vasile Velev, H. Tani, I. Balcanski, A. Ivanof, Gheorghe și Ganea Gaiu (somptuoasa casă a lui Gheorghe Gaiu se află și astăzi pe B-dul Cuza, acolo unde funcționează Asociația Surzilor). Familia Velev se înrudea cu Anastase Simu, mare colecționar și donator brăilean, întemeietorul muzeului care-i poartă numele, de pe B-dul Magheru, din București. În cinstea lui Anastase Simu - donatorul care folosea sloganul „Nimic pentru noi, totul pentru Țară”, ca și Nedelcu P. Chercea - străduța din fața bisericii, care face legătura între Bulevardele Cuza și Carol, s-a numit „Simu”.
În anii '50, Biserica „Înălțarea Domnului” a intrat sub jurisdicția Bisericii și a Statului român, preot slujitor fiind numit I. Nenciu. Mai apoi, în anul 1963, a fost adus aici preotul V. Goea, de la biserica „Sf. Spiridon” - continuatoarea Mitropoliei Proilaviei, prima din Țările Române - dărâmată în același an de autoritățile comuniste.
Istoria Bisericii Bulgărești cu hramul „Înălțarea Domnului” este strâns legată de cea a Comunității Bulgarilor brăileni. După războiul ruso-turc și Pacea de la Adrianopol (1829), mulți bulgari și-au părăsit pamânturile natale, odată cu trupele țariste care se retrăgeau în Rusia, stabilindu-se în Principatele Române, inclusiv la Brăila. Buni gospodari, bulgarii se ocupau mai ales cu grădinăritul, dogăria și zidăria, devenind vestiți în toată România. Își vindeau mărfurile nu numai în piețele Brăilei, ci și în cele din București și alte mari orașe ale României.
La Brăila, bulgarii s-au organizat în bresle, după obiceiul vremii. Membrii Breslei Grădinarilor, care-l aveau ca patron spiritual pe Sf. Mucenic Trifon, veneau în fiecare an, la data de 1 februarie, în procesiune, la biserică, defilând cu fanfară și stindarde și rugându-se pentru cei răposați și pentru binele comunității. Ei au donat multe odoare sfinte, printre care icoana Sfântului Trifon, de la 1893, străjuită de o candelă de argint, aflată și astăzi la „Înălțarea Domnului”. Breasla Dogarilor o avea drept protectoare pe Sfânta Muceniță Marina, a cărei icoană, de la 1881, se află, de asemenea, la Biserica Bulgărească.
Bulgarii au întemeiat la Brăila o școală, în jurul anului 1840, de asemenea Casa de Lectură „Lumina” (desființată abuziv în anul 1968) și Societatea Bulgară de Științe („Bălgarsco Cnijovno Drujestvo”). După eliberarea Bulgariei de sub turci, în anul 1878, societatea - viitoarea Academie Bulgară - s-a mutat din exil, la Sofia. Tot la Brăila, a luat ființă, în anul 1863, primul ziar al emigranților bulgari, intitulat „Bălgarska Pcela” („Albina Bulgară”), precum și alte publicații periodice la care au colaborat, printre alții, poetul Hristo Botev, intelectuali de vază ai urbei noastre, dar și ai Bulgariei, precum N. Țenof, V. D. Stoianof, V. Drumef și Ivan Vazov. Hristo Botev a înființat aici o tipografie, în beciurile fostului Han Ceapâru, pe locul unde se află astăzi blocul A1 (Piața Hristo Botev), îndemnându-i pe bulgari la luptă împotriva ocupației otomane.
