În disperarea de a atrage cât mai mulţi bani la buget, guvernanţii s-au gândit că nu ar strica să pună impozit şi pe pierderi. Declarativ se încearcă atragerea unor sume importante din zona gri spre negru a mediului de afaceri, pornind de la premiza că, în mod voit, unii patroni se încarcă sumplimentar cu cheltuieli astfel încât rezultatul la final de an să fie un profit cât mai mic sau chiar pierdere. Perceperea impozitului forfetar nu este exclusiv ideea guvernanţilor noştri întrucât şi în alte ţări europene au fost aplicate sau încă se mai practică astfel de modalităţi de impozitare forţată. Diferenţa este că practicile de acest gen au loc în perioade de creşteri economice, pe când acum economia mondială este în recesiune, efectele fiind acut resimţite şi în România. În esenţă, tot micii întreprinzători vor fi cei direct afectaţi întrucât pentru o firmă mare, chiar dacă a încheiat anul cu pierderi, o obligaţie fiscală anuală de aproape 10.000 de euro, chiar dacă este "usturătoare", poate fi suportată. În schimb, pentru zona microîntreprinderilor un impozit anual de 340 euro în acest an, sau de 500 euro din 2010, perceput chiar şi pe pierderi, va fi un dezastru. Practic, patronul este pus în situaţia de a face o alegere: plăteşte acest impozit ori caută o modalitate de a ocoli această obligaţie fiscală şi puţini vor fi administratorii care vor lua serios în calcul viitorul propriilor angajaţi atunci când vor alege. Astfel, salariaţii din acest sector riscă să ajungă pe drumuri şi să îngroaşe rândul şomerilor.
Jumătate dintre firmele mici şi foarte mici au mers în pierdere
În conformitate cu cele mai recente modificări aduse Codului Fiscal, din acest an, firmelor cu profituri foarte mici sau celor care raportează pierderi li se percepe un impozit forfetar. Guvernanţii au calculat, în funcţie de cifra de afaceri a firmelor, praguri minime de impozit sub care niciun întreprinzător nu se poate încadra. Baza de calcul o constituie rezultatul financiar aferent anului 2008. De exemplu, dacă o firmă obţine un profit din care rezultă un impozit datorat statului de 1.000 lei, iar pragul minim de impozitare este de 1.500 lei, atunci obligaţia fiscală a acestei firme devine 1.500 lei. Tot 1.500 lei datorează statului şi o firmă care a înregistrat pierdere. În schimb, dacă impozitul forfetar este 1.500 lei, pentru a păstra exemplul anterior, iar suma rezultată prin aplicarea procentului de 16% din profitul brut este de 2.000 lei, atunci aceasta din urmă se constituie ca obligaţie fiscală. Devine astfel foarte clară intenţia statului de a-şi asigura venituri bugetare suplimentare prin impozitarea în exces a oricărei activităţi antreprenoriale, indiferent dacă aceasta a fost sau nu profitabilă. În ce măsură mediul de afaceri local va fi afectat de noile reguli de impozitare a profitului? Aceasta este întrebarea la care ne-am propus să găsim un răspuns cât mai aproape de adevăr. Însă, în contextul în care nu s-a încheiat încă perioada de raportare a rezultatelor economico-financiare aferente anului 2008, singurul punct de pornire îl poate constitui situaţia aferentă anului 2007.
Astfel, potrivit datelor prezentate de Registrul Comerţului, în sectorul microîntreprinderi, pe cele 5 domenii principale de activitate (agricultură, producţie industrială, construcţii, comerţ şi servicii) afacerile au mers prost. Aproape jumătate dintre cele 5.700 de firme brăilene mici şi foarte mici, înregistrate cu activitate în sectoarele menţionate anterior, au mers în pierdere. Concret, 2.489 societăţi au declarat că au închis anul pe roşu. Cele mai multe dintre acestea sunt unităţi cu activitate în domeniul comerţ - 1.405 firme, după care urmează sectorul serviciilor cu 625 de firme, apoi micii industriaşi cu 217 firme, urmaţi de producătorii agricoli - 124 de firme şi, pe ultimul loc, construcţiile cu 118 firme. Cum astfel de societăţi vor fi lovite din plin de prevederile impozitului forfetar, este de aşteptat ca tocmai din acest sector să provină cele mai multe cazuri de insolvenţă având ca finalitate falimentul. Pentru angajaţii acestora, deznodământul în caz de faliment este, evident, şomajul. Revenind la statisticile ONRC, din acestea rezultă că la firmele cu pierderi lucrează 5.887 persoane. Aşadar, aproape 5.900 de brăileni angajaţi la firme cu pierderi riscă să ajungă pe drumuri din cauză că povara impozitului forfetar îi va ruina pe mulţi patroni. De menţionat este că aproximativ jumătate dintre cei 5.900 de salariaţi provin de la firme cu profil comerţ. Aşadar, aici există cel mai mare risc de înregistrare a fenomenului de concediere care ar împinge spre sectorul asistaţilor social circa 2.453 de persoane. Pe locul doi din punct de vedere al vulnerabilităţii pe fondul aplicării noului impozit forfetar apar sectoarele producţie industrială cu un efectiv de 1.513 angajaţi şi cel al serviciilor unde numărul de salariaţi este de aproape 1.300 de persoane. La diferenţe mari se poziţionează efectivele de salariaţi din sectoarele construcţii - 333 persoane şi agricultură cu 292 persoane.
În comerţ, pierderile cumulate sunt de 10 ori mai mari decât profiturile
O clasificare axată pe pragurile de calcul a impozitului forfetar, obligatoriu de plătit pentru firmele care au înregistrat pierderi, arată că majoritatea societăţilor cu risc ridicat de faliment se poziţionează în categoria microîntreprinderi care înregistrează o cifră de afaceri anuală sub 430.000 lei. De menţionat este că până la acest nivel există 3 paliere de impozitare: în primul se încadrează firmele cu cifră de afaceri de până la 52.000 lei, al doilea între 52.000 şi 215.000 lei, iar al treilea între 215.000 şi 430.000 lei. În contextul în care pe acest palier este foarte mare incidenţa cazurilor de firme care au raportat pierderi, obligativitatea de a achita noul impozit, chiar dacă au închis anul pe roşu, va reprezenta pentru multe astfel de unităţi lovitura de graţie. Drept dovadă, pentru primele 3 praguri de impozitare, din totalul de 4.724 firme care au activat în cele 5 sectoare menţionate anterior, 2.332 unităţi au ieşit în pierdere. Cumulat este vorba despre pierderi de aproape 95 milioane lei, comparativ cu un profit de doar 62,43 milioane lei înregistrat de celelalte 2.392 firme. Cel mai greu le-a fost micilor industriaşi sector în care diferenţa dintre profit şi pierdere a înclinat accentuat balanţa spre minus (total profit - 6,1 milioane, total pierderi - 61,6 milioane lei). De asemenea, şi la micii comercianţi totalul general este negativ: total pierderi 14,4 milioane lei, comparativ cu total profit de 10,4 milioane lei. La polul opus, sectoarele în care balanţa a înclinat spre plus sunt serviciile (total profit - 31,8 milioane lei, comparativ cu total pierderi de 0,8 milioane lei) şi construcţii (total profit - 5,6 milioane lei, total pierderi - 0,9 milioane lei). În sectorul agricultură, silvicultură, piscicultură pierderile cumulate sunt aproape egale cu total profituri.
Impozitul forfetar ar scoate din piatră seacă 5,5 milioane lei
Un alt punct de interes legat de acest subiect este cuantumul estimativ al sumelor ce vor fi atrase la buget prin aplicarea impozitului forfetar. Revenind la baza de date a ONRC aferentă anului financiar 2007, în scripte figurează că pe cele 5 domenii principale de activitate unde se concentrează majoritatea firmelor brăilene, în total, sunt înregistrate 5.914 societăţi comerciale. Defalcate pe pragurile de impozitare în funcţie de cifra de afaceri (CA) situaţia se prezintă astfel: în clasa CA sub 52.000 lei apar 2.614 firme (887 unităţi cu profit, 1.727 unităţi cu pierderi), în clasa CA 52.001 - 215.000 lei apar 1.480 firme (1.011 unităţi cu profit şi 469 cu pierderi), în clasa CA 215.001 - 430.000 lei apar 630 firme (449 unităţi cu profit, 136 cu pierderi), în clasa CA 430.001 - 4,3 milioane lei apar 991 firme (834 unităţi cu profit, 157 cu pierderi), în clasa CA 4,3 milioane - 21,5 milioane lei apar 163 firme (154 unităţi cu profit, 9 cu pierderi), în clasa CA 21,5 milioane - 129 milioane apar 33 firme (31 unităţi cu profit, 2 cu pierderi), iar în ultima clasă cu cifră de afaceri de peste 129 milioane lei apar 3 firme dintre care două au raportat profit şi una pierderi. Astfel, din totalul de aproximativ 5.900 societăţi, 3.413 au raportat profit, iar diferenţa de 2.501 unităţi au încheiat anul cu pierderi. Prin aplicarea prevederilor legate de impozitul forfetar, numai de la firmele care au ieşit în pierdere suma atrasă suplimentar la buget ar fi de aproximativ 5,5 milioane de lei, din care aproape 5,3 milioane ar fi atrase din sectorul firmelor cu afaceri mici, sub 4,3 milioane lei anual.
Cum se fentează impozitul forfetar
Ca să scape de impozitul forfetar, românii renunţă la firme şi se înregistrează ca persoane fizice autorizate. Liber profesioniştii, ca experţii contabili, medicii sau avocaţii, cei care au o meserie sau care vor să realizeze activităţi de comerţ pot alege să devină persoane fizice autorizate. Astfel, ei plătesc un impozit de 16% pe venit în locul celui forfetar. Pentru a suspenda activitatea pe o perioadă de maximum 3 ani se achită taxe cumulate de aproximativ 120 de lei, iar pentru desfiinţare, costul ajunge la aproape 800 de lei, plus onorariul lichidatorului.
Situaţia este mult mai drastică!
* este vorba despre 5.000 de firme mici cu câte 1-3 angajaţi care anul trecut au înregistrat pierderi
Pus în faţa statisticilor şi a calculelor noastre, preşedintele structurii locale a Uniunii Generale a Industriaşilor din România (UGIR), Iulian Zamfir, s-a arătat îngrijorat de preconizatele efecte ale impozitării forfetare. "Este foarte grav, pentru că discutăm despre circa 2.500 de firme cu peste 5.000 de angajaţi. Dar vreau să vă spun că din semnalele clare pe care le am, pentru exerciţiul financiar 2008, situaţia este şi mai drastică, în sensul că, în comparaţie cu 2007, numărul firmelor care au pierderi s-a dublat. Astfel ne ridicăm la un nivel de 5.000 de firme cu unul sau 2-3 angajaţi care vor fi puternic afectate de noile cerinţe cu privire la impozitul obligatoriu. Practic, patronii se gândesc fie să-şi închidă afacerea, fie să se transforme din SRL în PF. Şi într-un caz, şi în celălalt, orizontul angajaţilor acestor firme este unul sumbru", a punctat Zamfir. De asemenea, el a mai apreciat că tentaţia administratorilor de firmă va fi mult mai mare de a ţine angajaţi la negru.
