"Prelungirea mandatului aleşilor locali constituie o practică a statelor democratice. Astfel, Franţa, prin Legea nr.2005-1563 din 15 decembrie 2005 privind prelungirea duratei mandatului din 2007 a consilierilor municipali şi consilierilor generali, a prelungit cu un an mandatul consilierilor menţionaţi. Dintr-o perspectivă elementară comparativă nu se poate susţine că s-a încălcat principiul neretroactivităţii legii, acesta fiind exclus din categoria principiilor care presupun o largă marjă de apreciere a statelor", susţine Iulia Motoc, în motivarea opiniei separate împotriva admiterii sesizării privind neconstituţionalitatea Legii comasării alegerilor locale şi parlamentare.
"Apreciem că este lăudabil modul în care Curtea invocă Codul bunelor practici în materie electorală elaborat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept de la Veneţia. Constatăm o evoluţie pozitivă de la Decizia nr.503/2010 prin care Curtea constata că actul invocat nu are un caracter obligatoriu asupra statelor Uniunii Europene şi că, de altfel, Codul nu impune sancţiuni în eventualitatea în care statele eşuează în implementarea dispoziţiilor sale.", se mai arată în opinia separată semnată de Motoc.
Pe de altă parte, judecătorul atrage atenţia asupra faptului că partea finală a deciziei Curţii "prin care se indică imperfecţiunile sistemului electoral românesc privind modul în care trebuie delimitate şi numerotate colegiile uninominale, organizarea birourilor permanente şi a comisiilor parlamentare, şi se indică modalităţi de revizuire a legislaţiei electorale excedează în mod evident obiectul sesizării". Mai mult, consideră Motoc, prin indicarea modalităţilor de revizuire a sistemului electoral există riscul unei antepronunţări a Curţii Constituţionale.
Curtea Constituţională a admis pe 25 ianuarie, cu majoritate de voturi, sesizarea USL privind neconstituţionalitatea Legii de comasare a alegerilor.