• se încearcă tot felul de metode - tunuri sonice, zmee care imită vulturi, sperietori clasice, instalații cu ultrasunete - însă eficiența este foarte scăzută • păsările și rozătoarele distrug nu doar culturile ci și instalațiile de irigare prin picurare
Pe lângă seceta care a afectat puternic recoltele anul acesta, agricultorii brăileni se confruntă și cu problemele din ce în ce mai mari provocate de păsări și de alte sălbăticiuni. Concret, culturile de pepeni, porumb, floarea soarelui, lucernă, gogoşari sau vinete au fost şi sunt sistematic atacate de ciori, stăncuţe, coţofene, iepuri, câini hoinari, viezuri etc. Inclusiv instalațiile de irigații prin picurare sunt afectate. Asta deoarece păsările cerului preferă nu doar rodul culturilor dar şi seminţele încorporate în sol, iar setea şi-o ostoiesc găurind inclusiv furtunurile de la instalaţiile de irigat prin picurare. Fermierii spun că au încercat tot felul de soluții pentru a scăpa de aceste atacuri, însă fără prea mare succes. “Mămâile din cârpe şi paie, bătutul în obiecte metalice şi diverse zgomote nu mai sperie ciorile, care stau la 10 metri de noi. Ne-am procurat un tun chinezesc cu butelie de aragaz şi zmee sub formă de vulturi, dar efectele au fost slabe. Iar dacă la culturile întinse pe mari suprafeţe pagubele nu prea se observă, pe noi, care lucrăm terenuri mai mici, ne afectează serios”, ne-a spus un fermier din Zăvoaia care a avut pagube însemnate, la pepeni dar și la alte culturi. Un alt fermier ne-a precizat că “zburătoarele cerului preferă să atace după ora 16.00, mai ales acolo unde nu există nicio sursă de apă. Şi cred că ar fi bine ca din loc în loc să le facem mici bălţi pentru adăparea lor”.
Situații de acest fel se întâlnesc peste tot în țară, iar în unele locuri încercările fermierilor de a scăpa de ciori sau alte animale nu numai că nu au avut efect, dar au provocat și situații hilare. A fost de pomină cazul unei coţofene (foarte inteligente aceste păsări, spun ornitologii) care stătea nepăsătoare pe un tun sonic, iar un iepure se adăpostise, la umbră, sub o asemenea dotare. De altfel, în ceea ce privește tunurile sonice, raportul cost/performanţă este următorul: un tun cu butelie costă între 600 şi 3.000 de lei, o bubuitură poate fi reglată pentru 2, 8 şi 10 minute, iar o butelie (folosită 24 din 24 de ore), durează 7 zile şi numai gazul ei te costă 150 de lei. Referitor la instalaţiile cu ultrasunete şi infrasunete, acestea au o eficienţă de numai 50%, pe o rază de 40- 50 metri.
Deci, să nu ne mai mire faptul că, inclusiv în oraşe, păsările sălbatice au devenit domestice, fără a se mai feri de oameni. Aspect asupra căruia vom reveni.
