• mii de brăileni de toate vârstele s-au rugat la icoana Cuvioasei și au adus pomelnice la Altar, în marea sărbătoare a Sfintei Parascheva, Ocrotitoarea Moldovei • Sfânta Liturghie a fost oficiată de părintele vicar Ionel Rotaru, reprezentantul Arhiepiscopiei Dunării de Jos, împreună cu un sobor de preoți brăileni • piatra de temelie a bisericii închinate Sfintei Cuvioase Parascheva, Ocrotitoarea Moldovei şi a întregii Românii, a fost pusă în decembrie 2005, de către Părintele Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos
Mii de brăileni s-au rugat, luni, 14 octombrie, la icoana Sfintei Cuvioase Parascheva - ocrotitoarea Moldovei și a întregii Românii - la hramul ctitoriei care-i poartă numele și care se înalță, semeață, în apropiere de Piața Concordia, în vechiul cartier Atârnați al Brăilei.
De la primele ore ale dimineții de octombrie, în zi de mare sărbătoare, jandarmii brăileni, dar și polițiștii de la Rutieră, s-au aflat la datorie, asigurând liniștea și ordinea publică în vecinătatea sfântului lăcaș și blocând accesul autoturismelor pe Strada Mihai Bravu, pentru siguranța sutelor de credincioși care așteptau la rând. Soarele binefăcător a fost de partea celor care, neputând să ajungă la Iași, la racla Cuvioasei, au mers cu mic, cu mare la Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, de la Brăila.
Preoții s-au rugat pentru binele și pentru sănătatea credincioșilor și i-au împărtășit pe copiii prezenți la hram, pe tineri și vârstnici, binecuvântând, totodată, darurile aduse la Altar. Au fost citite pomelnicele pentru cei răposați și au fost binecuvântate ofrandele aduse în sfântul lăcaș, inclusiv minunata colivă de hram cu chipul Cuvioasei Parascheva. În acest timp, zeci de mii de credincioși din toată România, inclusiv din Brăila, participau la hramul Sfintei Parascheva de la Iași, Ocrotitoarea Moldovei.
Construită prin strădania preoţilor şi a credincioşilor brăileni, cu binecuvântarea ierarhului Dunării de Jos, noua biserică a Parohiei „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, din vechiul cartier brăilean Atârnaţi, luminează ca o făclie în întunericul necredinței. Este cea de a patra biserică închinată Cuvioasei Parascheva, din cele ctitorite la Brăila în decurs de un secol și jumătate. Prima biserică, construită la finele secolului al XIX-lea, s-a surpat de la sine, din pricina unui defect de proiectare, a doua a fost mai degrabă un paraclis, iar cea de a treia - copie fidelă a Catedralei de la Timişoara - a fost dinamitată de regimul comunist și făcută una cu pământul în anul 1964.
Un lăcaș de rugăciune închinat Cuvioasei de la Iași
Piatra de temelie a bisericii închinate Sfintei Cuvioase Parascheva, Ocrotitoarea Moldovei şi a întregii Românii, a fost pusă în decembrie 2005, de către Părintele Arhiepiscop Casian, pe un teren aparţinând parohiei. Construcţia noului lăcaş s-a dorit a fi „o reparaţie morală menită să îndrepte nedreptăţile istorice la care a fost supusă Parohia Sfânta Cuv. Parascheva de-a lungul anilor”.
Proiectul bisericii noi a fost întocmit de către Institutul de Arhitectură din Galaţi: construcţie solidă, ridicată în stil bizantin, cu trei turle, naos, pronaos şi altar. În anul 2006, s-a turnat fundaţia sfântului lăcaş până la cota zero, iar până în anul 2012 s-au ridicat zidurile şi turlele, întreaga construcţie fiind „la roşu”. În acelaşi an, biserica a fost acoperită cu tablă din cupru, de cea mai bună calitate. Au fost realizate, mai apoi, tencuielile interioare şi exterioare, catapeteasma, stranele şi iconostasele de lemn - inclusiv scaunul arhieresc - toate din lemn de stejar sculptat de Grigore Tamaslacaru, din Târgu Neamţ. Numai catapeteasma a costat, la acea vreme, 63.000 de lei, iar restul obiectelor din stejar sculptat încă 70.000 de lei.
Biserica „Sfânta Cuv. Parascheva” a fost sfinţită în anul 2014, de către ÎPS Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos. Tot atunci, bisericii i s-a oferit cel de-al doilea hram, cel al Sfântului Mucenic Sava de la Buzău, sfânt român, martirizat în sec. IV d.H., de către barbarii goţi. Pictura murală a bisericii a fost realizată în tehnica frescă de către pictorul Ciprian Buzuloi, din Bucureşti, iar icoanele împărăteşti de la catapeteasmă sunt opera pictorului Adrian Rusu. Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” a fost construită exclusiv din daniile credincioşilor şi din veniturile parohiei, proiectul iniţial fiind de 3 milioane de lei. La exterior, au prins viaţă sfinţii români, realizaţi în tehnica mozaic de maestrul Daniel Codrescu, pictorul Catedralei Mântuirii Neamului din Bucureşti.
Golgota Parohiei „Sfânta Cuvioasă Parascheva”
Demn de reamintit este faptul că Icoana Sfintei Cuvioase Parascheva, existentă la loc de cinste în sfântul lăcaș (despre care se crede că ar fi făcătoare de minuni) a fost lucrată de o credincioasă, în anul 1892, şi o înfăţişează pe Cuvioasă în mărime naturală şi purtând epitrahil, ca un arhiereu. Este o broderie de mari dimensiuni, lucrată în fir de aur şi argint pe suport de catifea şi cu materiale de calitate, singura de acest fel din ţară. În vechiul paraclis, se mai află o icoană a Sfintei Parascheva, la fel de veche, zugrăvită pe lemn de pictorul Matache Orăşanu (format la şcoala artistului Gheorghe Tattarescu, pictorul care a realizat fresca de la Biserica Greacă) şi îmbrăcată în argint aurit. Tot acolo, se află Icoana Sfintei Parascheva făcând milostenie copiilor săraci, precum şi chipurile zugrăvite ale Sf. Ierarh Nicolae, Domnului Iisus Hristos şi Maicii Domnului (icoanele împărăteşti) pictate de acelaşi Matache Orăşanu.
Prima atestare documentară a Parohiei „Cuvioasa Parascheva” datează din anul 1871, când credincioşii din mahalaua Atârnaţi au cerut Primăriei un loc pentru construirea unei biserici. Acest demers s-a concretizat în mai 1877, când a avut loc, oficial, întemeierea Parohiei „Sfânta Cuvioasă Parascheva”. Prima biserică, finalizată în anul 1892, s-a prăbuşit după numai patru ani, urmare a unor erori tehnice. Din fericire, nu au fost victime, pentru că incidentul s-a petrecut noaptea, iar biserica era goală. În acelaşi an, a fost construit un paraclis sfinţit la data de 8 decembrie 1896, de către PS Episcop Iosif Gheorghian al Dunării de Jos. La data de 29 septembrie 1935, a fost pusă piatra de temelie pentru o nouă biserică a parohiei, cea mai mare de acest fel din Brăila, care avea să fie asemănătoare Catedralei de la Timişoara. Din pricina problemelor financiare, lucrările au fost întrerupte de mai multe ori.
În anul 1958, deşi se afla într-o fază avansată de finalizare a lucrărilor, Biserica „Sf. Cuv. Parascheva” de la Brăila a fost trecută în planul de sistematizare a oraşului, de către autorităţile comuniste, alături de Biserica „Sfântul Spiridon” (lăcaş de cult vechi de aproape 200 de ani). Totodată, în anul 1962, biserica a fost trecută pe lista imobilelor ce urmau a fi expropriate şi demolate, iar în a treia săptămână din Postul Mare a anului 1964 ea a fost dinamitată şi ştearsă de pe faţa pământului, cu toată împotrivirea credincioșilor.
