Curtea de Apel Bucureşti arată, în motivarea deciziei prin care liderul sindical Marius Petcu a fost lăsat în libertate, că promisiunea făcută de acesta denunţătorului, privind atribuirea unei alte lucrări contra unui comision, nu poate constitui un indiciu că Petcu pregătea o nouă infracţiune.
Potrivit motivării deciziei din 25 martie a Curţii de Apel Bucureşti, prin care propunerea procurorilor anticorupţie de arestare preventivă a liderului Federaţiei Sanitas, Marius Petcu, a fost respinsă, "motivul invocat de procuror, referitor la acordul, de principiu, pe care şi l-ar fi dat inculpatul, în sensul că, urmează a atribui o lucrare similară, pentru care va primi un comision, sub formă de mită, nu poate constitui, în opinia Curţii, un indiciu că pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni de corupţie".
Mai mult, judecătorii au apreciat că promisiunea de atribuire a unei lucrări "nu poate duce la concluzia că inculpatul şi-a luat angajamentul ca, pe viitor, să comită o infracţiune de luare de mită".
Pe de altă parte, judecătorii au apreciat că pericolul pentru ordinea publică trebuie să fie actual, în sensul de a impune, ca necesară, privarea, de îndată, de libertate, a unei persoane. "Din această perspectivă, Curtea constată că nu există motive rezonabile şi suficiente pentru a considera că, lăsat în libertate, inculpatul va comite alte fapte prevăzute de legea penală. Previziunea asupra atitudinii viitoare a inculpatului trebuie raportată unor criterii obiective, deoarece, în caz contrar, s-ar ajunge la o concluzie arbitrară, aşa încât, orice persoană suspectată de comiterea unei fapte de natură penală ar fi considerată ca prezentând pericolul de a săvârşi, din nou, asemenea fapte şi ar fi plasată, implicit, în detenţie preventivă, ajungându-se, astfel, la o anticipare a pedepsei", se arată în motivarea Curţii de Apoel Bucureşti.
Totodată, magistraţii Curţii susţin că arestarea preventivă nu poate fi justificată de raţiuni privind rezonanţa socială negativă a faptelor şi reacţia opiniei publice, deoarece aceasta din urmă nu reprezintă un temei absolut pentru lipsirea de libertate a unei persoane. Judecătorii afirmă că detenţia preventivă nu se justifică decât dacă anumite indicii concrete relevă o veritabilă cerinţă de interes public care prevalează, în ciuda prezumţiei de nevinovăţie, asupra regulii de respectare a libertăţii individuale.
De asemenea, Curtea a avut în vedere faptul că, în acest dosar, nu s-a făcut dovada că liderul sindical se va sustrage sau că va va influenţa buna desfăşurare a urmăririi penale ori a procesului penal.
Curtea de Apel Bucureşti a respins, pe 25 martie, cererea DNA privind arestarea preventivă a liderului sindical Marius Petcu, căruia i-a impus obligaţia de a nu părăsi ţara. Decizia nu este definitivă şi a fost atacată cu recurs.
Procurorii DNA susţin că, în perioada anilor 2009-2010, Marius Petcu, în calitate de preşedinte al Federaţiei Sanitas, a primit de la directorul unei societăţi comerciale aproximativ 20.000 de euro lunar, reprezentând circa 20% din valoarea fiecărei situaţii de lucrări decontate, pentru a atribui acestei firme un contract de execuţie lucrări.
Procurorii spun că respectivul contractul are ca obiect executarea obiectivului "Centrul de educaţie, perfecţionare şi recreere - Snagov", preţul negociat al contractului fiind de 9.234.570 de lei, fără TVA, suplimentat ulterior cu suma de 1.875.915 de lei, fără TVA.
De asemenea, anchetatorii susţin că, pe 1 februarie, Petcu a primit, prin intermediar, o vilă situată în staţiunea Predeal în valoare de circa 200.000 de euro. Scopul primirii acestui imobil a fost acela de a compensa unele tranşe din mită neplătite încă, aferente lunilor următoare, sau de a facilita obţinerea de către aceeaşi firmă a unei lucrări viitoare.
