Ministerul Apărării a anunţat la începutul anului 2010 că intenţionează, chiar şi în condiţiile unui "buget de austeritate" alocat Forţelor Navale, să continue procesul de modernizare a fregatelor.
"Deşi bugetul alocat pentru investiţii în Forţele Navale în anul 2010 este unul de austeritate, specialiştii au în atenţie iniţierea programului de modernizare a navelor după identificarea soluţiei optime de abordare a acestuia", informa MApN, în aprilie 2010, în urma interpelării senatorului Emilian Frâncu, publicată pe site-ul Senatului.
Potrivit MApN, printre cele mai importante aspecte vizate pentru îmbunătăţirea performanţelor fregatelor tip T 22R erau creşterea posibilităţilor de apărare antiaeriană prin utilizarea unor sisteme de rachete, sisteme de însoţire a ţintelor şi conducerea cu precizie a focului în condiţii de vizibilitate redusă şi mare agitată, dar şi lărgirea ariei de acţiune şi a preciziei în ducerea luptei împotriva navelor de suprafaţă, prin folosirea sistemelor de rachete.
De asemenea, în cadrul modernizării, urma să fie realizată comanda centralizată a tuturor sistemelor de descoperire şi conducere a focului, reducerea timpului de analiză a situaţiilor tactice şi de identificare şi clasificare a ţintelor, creşterea protecţiei împotriva rachetelor dirijate prin laser sau folosirea sistemelor pasive de contramăsuri pentru protecţia navei la atacul cu torpile, racheta antinavă şi în lupta radioelectronică.
Modernizarea fregatelor ar fi trebui să se desfăşoare concomitent cu asigurarea suportului logistic pe termen lung al acestora, proces în care să fie implicate firmele româneşti. "În contextul crizei economice actuale şi al problemelor cu care se confruntă operatorii economici din România, inclusiv şantierele navale, această abordare ar putea aduce beneficii importante industriei naţionale şi, totodată, oferă posibilitatea dezvoltării în România a capacităţilor industriale ncesare pentru asigurarea suportului logistic pe termen lung la navele militare ale Forţelor Navale Române", se arată în răspunsul semnat de ministrul Apărării, Gabriel Oprea.
Modernizarea fregatelor, amânată pentru al treilea an consecutiv
De altfel, etapa a doua de modernizare a fregatelor trebuia iniţiată încă din anul 2008, însă din cauza lipsei banilor a fost amânată succesiv, MApN propunându-şi doar să reuşească să-şi îndeplinească obligaţiile în cadrul NATO. "Pentru respectarea angajamentelor asumate faţă de NATO, eforturile au fost canalizate pentru menţinerea stării de operativitate a echipamentelor şi sistemelor de la bordul navelor, astfel încât navele să poată participa la misiuni internaţionale şi în teatrele de operaţii. Menţionăm că, anual, o fregată tip T 22 R participă în teatrul de operaţii în Marea Mediterană-operaţiunea Active Endeavour", se arată în răspunsul Ministerului Apărării la interpelarea lui Frâncu, din 2010.
De astfel, MApN a publicat şi în 2009, pe 14 iulie, pe sistemul electronic de achiziţii publice, un anunţ de intenţie pentru etapa a doua de modernizare a fregatelor "Regina Maria" şi "Regele Ferdinand", în valoare de 1.374.335.941 de lei, fără TVA.
Tot în 2009, MApN a selectat 11 firme pentru a participa la o procedură specifică de negociere, care a fost aprobată prin hotărâre de guvern, pentru adjudecarea contractului de modernizare a fregatelor.
Departamentul pentru Armamente a comunicat în 2009, la solicitarea NewsIn, că firmele care urmau să fie invitate reprezintă principalii furnizori din Europa şi SUA şi au desfăşurat contracte pentru navele noi sau modernizate din cadrul flotelor aparţinând NATO şi UE. Totuşi, MApN a comunicat că lista firmelor are un caracter confidenţial şi nu poate fi publicată.
Întreţinerea fregatelor a costat MApN între 500.000 şi 8.000.000 de lei pe an începând cu 2005
În altă ordine de idei, întreţinerea fregatelor Regina Maria şi Regele Ferdinand a costat Ministerul Apărării între 500.000 şi 8.000.000 de lei pe an, de când au intrat în dotarea Forţelor Navale în anul 2005. "De la intrarea în dotare şi până în prezent, costurile s-au situat între 500.000 şi 8.000.000 de lei pe an, în funcţie de complexitatea activităţilor de mentenanţă executate", potrivit răspunsului la interpelarea senatorului Emilian Frâncu.
Astfel, deşi au investit sume considerabile în mentenanţa fregatelor, Forţele Navale au executat, totuşi, mai puţine ore cu cele două nave pe mare faţă de standardele NATO. "Forţele Navale au executat, în limita resurselor alocate, toate misiunile planificate, excepţia constând în executarea unui număr mai redus de zile de ieşire pe mare faţă de standardele NATO. Compensarea acestei limitări s-a făcut, totuşi, prin utilizarea simulatoarelor de instrucţie pentru antrenarea echipajelor", explica MApN.
România a cumpărat, în 2003, două nave second-hand, în vârstă de 16, respectiv 15 ani, scoase din uz de Armata Regală Britanică-Royal Navy. Afacerea s-a desfăşurat prin intermediul firmei BAE Systems, care a cumpărat navele la preţ de fier vechi de la marină regală britanică. Astfel, BAE Systems Ltd. a cumpărat fregatele de la Royal Navy cu 124.000 de euro bucata, ulterior vânzându-le României cu 144 de milioane de euro.
Oamenii de legătură în această afacere au fost Barry George şi soţia sa de origine română, care au încasat, potrivit presei, un comision de unu la sută din valoarea contractului, adică aproximativ 1, 44 milioane de euro. Ziarul "The Guardian" scria, însă, că BAE ar fi dat mită unor persoane necunoscute de la Bucureşti câteva milioane de lire sterline. În final, BAE ar fi încasat aproximativ 132,2 milioane de euro, din care se presupune că s-au plătit unele impozite şi s-a investit în modernizarea parţială a fregatelor.
Exportatorul BAE Systems nu şi-a ţinut promisiunea de a moderniza navele. În această situaţie, Cabinetul Tariceanu a abrogat hotărârea din timpul guvernării PSD privind achiziţia de servicii şi produse "Suport logistic pe termen lung pentru fregatele T22".
Fregata "Regele Ferdinand" a participat în 2010 la o misiune NATO în Marea Mediterană
Fregata românească "Regele Ferdinand" a participat, în perioada 1-30 noiembrie 2010, la operaţiunea "Active Endeavour" din Marea Mediterană, unde a executat misiuni specifice de prevenire şi combatere a terorismului şi a traficului ilegal, alături de alte nave aflate sub comandă NATO, potrivit MApN.
Potrivit Ministerului Apărării Naţionale (MApN), misiunea a reprezentat a şasea participare a Forţelor Navale Române la această operaţie militară care dovedeşte că România "contribuie activ la sporirea securităţii în Europa".
Fregata a fost comandată de căpitan-comandorul Mihai Panait şi a avut la bord, pentru această misiune, un echipaj alcătuit din 203 de marinari.
Caracteristici tehnice ale fregatei "Regele Ferdinand"
Potrivit Forţelor Navale Române, Fregatele Tip 22 "Regele Ferdinand" şi "Regina Maria" dispun ca armament de un tun super-rapid 76 mm Oto Melara, instalaţii lansare torpile, sistem de comandă asistat de calculator, instalaţii de bruiaj pasiv TERMA, sisteme de lupta electronică şi 9 sisteme radar. De asemenea, cele două fregate au o propulsie asigurată de patru turbine Rolls-Royce, dimensiuni de 148,2 x 14,75 x 4,6 (metri: lungime x lăţime x pescaj) şi ating o viteză de 30 de noduri.
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat marţi seară că România va participa în impunerea condiţiilor de respectare a embargoului asupra Libiei cu 205 militari pe Fregata Regele Ferdinand şi cu doi ofiţeri de stat major din forţele navale,costul de 4,5 milioane de euro urmând să fie aprobat de Guvern.
"CSAT a decis implicarea României în impunerea condiţiilor de respectare a embargoului cu Fregata Regele Ferdinand şi cu doi ofiţeri de stat major din forţele navale. Asta înseamnă că România va participa cu 205 militari la bordul Fregatei Regele Ferdinand şi cu doi ofiţeri de stat major, în total 207 militari, ofiţeri şi subofiţieri. În cel mai scurt timp, Guvernul trebuie să aloce resursa financiară necesară", a anunţat Băsescu, vorbind despre o sumă de 4,5 milioane de euro care va trebui aprobată de Executiv
