Construcţiile navale, dar şi agricultura cu industriile conexe au făcut profit la greu anul trecut, chiar dacă, teoretic, a fost şi este criză. Un clasament având unic criteriu de departajare profitul arată că, într-adevăr, navaliştii şi fermierii au fost cei care au salvat economia judeţului nostru. În acest top apare pe primul loc Şantierul Naval, secondat de mai multe ferme agricole vegetale şi zootehnice, precum şi de furnizori de inputuri pentru agricultură, panificatori sau comercianţi de produse alimentare. La polul opus, pierderile cele mai mari le-au înregistrat unele firme din construcţii - sigur, nu este vorba despre firmele de suflet ale primului om din judeţ, cărora le-a mers chiar foarte bine -, unii procesatori din industria alimentară şi companiile de utilitate publică. Interesant de văzut este faptul că foarte mulţi agenţi economici au rezultate economice modeste, situate sub 1.000 euro. Practic, ar fi vorba despre companii din zona antreprenoriatului de subzistenţă, adică micile afaceri de familie. Ca subcategorie, ar merita punctat faptul că circa 700 de societăţi n-au prea avut ce să raporteze nici ca profit şi nici ca pierdere, pentru că au încheiat anul în marja de plus/minus 200 euro.
Dacă privim topul firmelor brăilene care au reuşit să obţină cele mai mari profituri putem afirma fără teama de a greşi că agricultura şi activitatea sutelor de navalişti care lucrează la STX OSV Brăila sunt sectoarele-locomotivă ale industriei judeţului nostru. Asta deoarece foarte multe dintre firmele care apar în clasament au legătură directă cu sectorul agricol atât de greu încercat de seceta din acest an, majoritatea fiind ferme vegetale, dar şi zootehnice. Cumulat, profiturile centralizate de primele 25 de societăţi înseamnă circa 145 milioane de lei!
Începem prezentarea cu ocupantul locului I, adică Şantierul Naval STX OSV Brăila. Este al doilea an consecutiv în care compania reuşeşte să încheie pe plus. Anul trecut, de exemplu, a fost vorba despre un profit de 5 milioane de euro, la cotaţia de atunci. Numai că, în prezent, a reuşit performanţa de a dubla rezultatul, pentru că a realizat un profit de 50,37 milioane de lei, adică undeva la 11,4 milioane de euro. Aceste performanţe vin după ani la rând în care compania a mers pe minus, culminând cu 2009, când pierderea a fost de 35 milioane de lei! "Şi 2011, la fel ca şi 2010, a fost un an foarte bun pentru companie şi salariaţii acesteia. Oamenii au fost capacitaţi să muncească şi astfel ei n-au precupeţit niciun efort, astfel încât s-a muncit cu sârg, indiferent că a fost caniculă sau ger. Lucrurile au mers bine în unitate - este loc şi de mai bine -, au fost comenzi, iar portofoliul a fost şi este în continuare încărcat şi diversificat. Revenind la efortul salariaţilor, suntem convinşi că şi de această dată le va fi răsplătit, mai ales că urmează negocierile anuale, ocazie cu care va fi luat în discuţie capitolul salarizare. Vă daţi seama că nu ne vom culca pe laurii reuşitei şi vom continua acest efort susţinut", ne-a declarat liderul sindicatului navaliştilor brăileni, Alexandru Gurgu.
"Tracon" şi grupul "Marex" se menţin în top
După Şantierul Naval se situează o firmă de construcţii care îşi derulează afacerile mai mult prin alte judeţe. De ce asta? Pentru că este vorba despre o firmă de construcţii, alta decât "Concivia", aşadar un concurent redutabil: SC "Tracon" SRL, firma fostului prefect PSD-ist Mihai Manea. Compania a reuşit să încheie 2011 cu un profit de 16,53 milioane de lei.
Imediat după "Tracon" s-au situat firmele grupului "Marex" aparţinând cunoscutului om de afaceri Marin Moraru. De exemplu, "Vegetal Trading" SRL a raportat în anul trecut un profit de 13,44 milioane de lei, în timp ce SC "Marex" SA a avut profit de peste 3,5 milioane de lei. De altfel companiile grupului "Marex" sunt o prezenţă constantă în clasamentele ultimilor ani, cu profituri frumoase.
Omul de afaceri brăilean este în urcare şi în clasamentele realizate la nivel naţional în ce priveşte afacerile celor mai bogaţi români, cu o avere de peste 60 milioane de euro, după cele mai recente estimări. După cum a declarat, Marin Moraru are în plan şi alte câteva investiţii în domeniul energiilor regenerabile, inclusiv producere de biogaz, iar pentru susţinerea efortului financiar presupus de implementarea proiectelor investiţionale vrea să obţină şi fonduri europene nerambursabile. Mai precis, este vorba despre aproximativ 10 proiecte cu absorbţie de fonduri europene, inclusiv pe partea de zootehnie.
Agricultura şi conexele au produs profituri de peste 45 milioane de lei
Lista premianţilor continuă cu firme din domeniul agricol, aşa cum este cazul "Rominsem", cu aproape 7,5 milioane lei, urmată de "FirstFarms Agro East" SRL cu aproape 6,3 milioane lei profit, dar şi Complexul de Creştere a Porcilor SRL - 5,44 milioane lei şi interconectată ca obiect de activitate "Soroli Cola" (profit de 2,27 milioane lei) ambele aparţinând familiei omului de afaceri Gheorghe Caruz. De asemenea, ferma "Agro Periland" şi "Eldomir Impex" au făcut o figură frumoasă anul trecut, contabilizând un profit de peste 4 milioane lei fiecare, la fel cum şi "Agroleg Silistraru" a reuşit un profit de 1,8 milioane de lei. Dacă tragem linie după însumarea profiturilor fermelor vegetale şi zootehnice vom observa că s-au adunat circa 38 milioane de lei!
Intrând în sectoarele conexe agriculturii, gen comerţul cu produse agricole, industrie alimentară plus panificaţie, suma de mai sus creşte, ajungând undeva la 45 milioane de lei: "Serv Class" (dealer de maşini, utilaje şi furnituri în domeniul agricol) - 4,78 milioane lei, "Risk Com" (comerţ cu amănuntul) - 2.79 milioane lei, "Labrador Trade" (fabrică de pâine) - 2,47 milioane lei, "Bursagrirom" (comerţ cu ridicata al produselor agricole) - 2,43 milioane lei, ca să dăm câteva exemple.
Şi dacă tot am adus vorba de "Bursagrirom", unde după cum se ştie, controlul este deţinut de preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Bunea Stancu, ar trebui punctat că prezenţe onorabile în TOP Profit au şi "Hercules" cu 2,34 milioane lei, la fel şi "Concivia" cu 2,08 milioane lei profit. Mult mai în spate, dar cu un profit de circa 0,5 milioane de lei apare şi "Istru", o altă companie din grupul controlat de Bunea Stancu. Aşadar, aceste patru firme au adus cumulat în 2011 un profit de 7,2 milioane de lei! Nu-i rău deloc pentru un an de criză. Închidem paranteza şi revenim la TOP Profit, unde salutăm prezenţa constantă a unor firme gen "Setcar" - 2,39 milioane lei, "Romnav" - 2,26 milioane lei, ori a "Comorex" - 2,07 milioane lei. New entry în TOP Profit este renumita fabrică de confecţii "Braiconf", care a urcat vertiginos în profit, la 1,95 milioane lei în 2011, după profit de 0,7 milioane lei în 2010 şi pierdere de 3,7 milioane de lei în 2009.
Business-uri de subzistenţă
Spre deosebire de anul trecut, când profiturile obţinute de primii clasaţi în TOP Profit au fost mai mici în oglidă cu pierderile din TOP Ruşinică, acum raportul s-a inversat. De exemplu, profiturile cumulate din 2011 pentru primii 25 clasaţi înseamnă circa 145 milioane de lei faţă de 68,5 milioane de lei pierderi. Chiar şi aşa, se menţine, totuşi, o pătură mare de companii care nu reuşesc să depăşească pragul de 1.000 euro profit. Tocmai acest aspect a fost remarcat şi subliniat şi de către analistul economic Mircea Doagă, redactor-şef adjunct la "Finanţiştii" - primul business mall din România. "Se demonstrează încă o dată că afacerile serioase din agricultură şi zootehnie pot aduce profituri uriaşe, ţinând cont de faptul că printre cele mai profitabile firme brăilene sunt exact din aceste domenii. Asta chiar dacă mulţi se plâng că aceste domenii sunt la pământ. Pe de altă parte, iese în evidenţă grupul de peste 1.000 de firme brăilene care au avut un profit anual de până în 1.000 de euro, semn că cele mai multe dintre afaceri sunt de subzistenţă şi asigură, de fapt, doar salariile patronilor şi ale angajaţilor - cel mai probabil membri ai familiilor acţionarilor. Cu siguranţă, tot în această zonă se practică şi evaziunea fiscală de supravieţuire - vânzare fără bon fiscal, marfă neînregistrată etc".
Statistica datelor de bilanţ arată foarte clar că din totalul de circa 3.200 de firme, o treime - 1.083 societăţi mai precis -, au raportat profituri de până la 1.000 euro. Aproape 890 de companii au depăşit acest nivel, dar nu mai mult de 5.000 euro profit, iar la limita extremă doar 10 unităţi au avut profit între 0,5 şi maxim 1 milion de euro şi doar 6 au depăşit graniţa profitului mai mare de 1 milion de euro.
Firmele municipalităţii se menţin în TOP Ruşinică
O privire asupra clasamentului celor mai mari pierderi raportate anul acesta demonstrează că, în continuare, firmele municipalităţii se afundă tot mai mult. SC "CET", de exemplu, a urcat pe locul II cu o pierdere de 9,5 milioane de lei, după "Alco Plus" cu 21,5 milioane de lei pierdere. Le urmează "Athena Grecia" - sucursala Brăila cu 3.88 milioane lei, "Lactaprod" - 3,1 milioane lei, producătorul de îngheţată "CAM" SA - 2 milioane lei, "Braicar" - 1,74 milioane lei, "Galco" SA - 1,53 milioane lei, "Silmar" - 1,4 milioane lei sau "Melkart" cu o pierdere de 1,02 milioane lei.
Revenind la cele două companii publice din subordinea municipalităţii, adică fabrica de căldură şi operatorul de transport, ambele companii au procedat în ultimii ani la concedieri de personal. Iată că măsurile nu au fost îndeajuns, pentru că unităţile nu au devenit rentabile. Ba, mai mult, SC "CET" este într-un faliment nedeclarat, după cum a afirmat chiar unul dintre aleşii locali: firma mai are doar câteva mii de clienţi, datorii foarte mari către furnizori şi creanţe imense de recuperat de la populaţie.
