Prezent la bilanţul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Robert Cazanciuc le-a transmis procurorilor că zona de interes pentru perioada următoare trebuie să fie recuperarea prejudiciilor produse prin comiterea de infracţiuni. Ministrul a menţionat că, în momentul de faţă, în România există o bază legislativă, iar procurorii au la dispoziţie şi instrumentele prin care să impună nu numai sancţionarea penală a persoanei vinovate, ci şi recuperarea prejudiciilor.
"E nevoie de timp pentru acomodarea sistemului, dar utilizarea instrumentelor moderne puse la dispoziţia procurorilor trebuie să fie o practică uzuală", a spus Cazanciuc.
Cheltuieli cu depozitarea banilor
Acesta a arătat că, încă din 2012, există cadrul normativ pentru valorificarea anticipată a bunurilor confiscate şi că neutilizarea acestei proceduri va duce la pierderea unor sume importante de bani, mai ales că unele bunuri, între care şi autoturismele, se ieftinesc odată cu trecerea timpului.
"Legea vă permite să vindeţi chiar la momentul sechestrării, banii fiind depuşi într-un cont. Dacă persoana este nevinovată, primeşte banii înapoi, dar statul nu mai cheltuieşte sume importante cu depozitarea şi deţinerea acestor bunuri", a spus Cazanciuc.
Noua agenţie pentru recuperarea prejudiciilor va pune bazele unui registru unitar al tuturor bunurilor provenite din infracţiuni, registru în care vor fi colectate date de la Poliţie, parchete, instanţe şi ANAF.
Guvernul va crea o structură specială pentru valorificarea la nivel naţional a bunurilor confiscate în cadrul procedurilor judiciare penale, în încercarea de a creşte gradul de valorificare a creanţelor provenite din infracţiuni la cel puţin 25 la sută, nivelul actual de valorificare fiind extrem de scăzut. Noua structură va fi denumită "Oficiul Naţional de Management al Bunurilor Sechestrate/Confiscate" şi va primi avizul Guvernului până la sfârşitul lunii martie, aminteşte mediafax.ro.
