Păi, voi vă daţi seama ce ar însemna ca Bunea Stancu să fie reales, în 2012, ca preşedinte al CJ Brăila? Bre, se duce dracului toată speranţa brăilenilor, care încă mai cred că se poate face ceva în acest oraş. Dacă eu, să zicem, îi dau votul lui Stancu şi mai îmbârlig încă 10, 100, 1000, jdemii de prieteni, rude, vecini să facă acest lucru, atunci orice brăilean din Brăila poate spune că face ceva în ea de fericire. Parcă îl şi văd pe tembelul care mi-a ocupat locul de parcare venind la uşa mea şi rugându-mă în genunchi că face orice pentru mine, îşi dă şi foc la maşină, la o adică, numai să nu îl votez pe Bunea Stancu, în 2012. Căci, argumentul lui, rezultatul alegerilor va fi cu siguranţă strâns, astfel că orice vot va conta, cel puţin la Brăila. Iar eu, ca orice nene care simte că stăpâneşte pe deplin situaţia, îi voi spune simplu: "Nu ştiu, mă mai gândesc. Mi-e antipatic Bunea Stancu, dar tu chiar mă calci pe nervi...".
Ştiţi ce mă bucură? Că nu doar vecinul meu tembel va avea de suferit dacă Bunea Stancu va fi re-reales, în 2012, ci şi vecinii vecinilor lui. Şi rudele rudelor lui, o grămadă de alţi brăileni vor fi aproape terminaţi în cazul în care eu, în nemernicia mea, mă voi decide să îl votez pe Bunea Stancu, lucru pe care, cred că v-aţi prins deja, nu l-am făcut niciodată. Parcă mă încearcă un soi de bucurie bolnavă, gândindu-mă pe câţi aş putea să îi nenorocesc votându-l pe cel care este asimiliat cu şancărul Brăilei.
Dar nu am să fac acest lucru, încă de pe acum vă spun. Şi nu am să îl votez sub nicio formă pe Bunea Stancu, nu pentru că mi-ar fi simpatică jurnalista bălăcărită, ci pentru că viaţa Brăilei trebuie să se schimbe într-un fel sau altul. Să nu mai fie condus judeţul de un golan fustangiu, semianalfabet şi cu tupeu de borfaş.