Maria Botescu s-a oferit voluntar pentru Crucea Roşie şi a lucrat într-un spital de campanie condus de măicuţe, în oraşul Târgovişte, până când s-a încheiat războiul. Peste 5.000 de surori voluntare ale Crucii Roşii au îngrijit soldaţii pe front şi în spitale. Doar între anii 1944 - 1945, au fost spitalizaţi în aşezămintele Crucii Roşii peste 60.000 de răniţi. Iar cantinele din gări au hrănit şi au adăpostit 4 milioane şi jumătate de oameni, relatează tvr.ro.
Maria Botescu are 91 de ani. Când a izbucnit războiul s-a înscris la şcoala de infirmiere din Târgovişte şi mai apoi a lucrat ca voluntar la Crucea Roşie.
În momentele de slăbiciune îşi aminteşte că tăria de a merge mai departe o găsea la cele două măicuţe de la mănăstirea Viforâta, care se aflau în permanenţă în spitalul de campanie. După război, Maria l-a cunoscut pe soţul său. La un ceai. Căpitanul Gheorghe Botescu a luptat pe ambele fronturi, ca ofiţer în armata regală.
Ani grei, din cauza unui coleg
După război, în 1952, soţul Mariei Botescu a fost detaşat la Mangalia. Urma să fie avansat în grad, la excepţional, dar un alt ofiţer, din invidie, l-a reclamat că era căsătorit cu fiica unui fost proprietar de hotel, că e prieten cu un negustor grec şi că împreună ascultă şi comentează posturile de radio Londra şi Vocea Americii. Au urmat ani grei pentru familia Botescu, după ce ofiţerul a fost dat afară din armată.
Anul trecut, după 62 de ani, Ministerul Apărării i-a recunoscut meritele din război şi calitatea de fost cadru militar îndepărtat abuziv din armată. Dar Gheorghe Botescu nu mai este în viaţă. Soţia sa beneficiază acum, la 91 de ani, de drepturile prevăzute de lege. Maria Botescu trăieşte înconjurată de fiică şi de nepoţi. Se deplasează mai greu, dar merge la slujbă la biserică. Citeşte zilnic presa şi adoră cafeaua cu lapte de dimineaţă. Dar, cel mai important, a ştiut să dea familiei sale valorile cele mai importante: o bună educaţie şi dorinţa de a cunoaşte adevărul.
