Dupa 1989 i-am asteptat cu teama si sperante foarte mari pe straini. I-am asteptat cu teama de schimbare si speranta ca odata cu ei, investitorii vor aduce si nivelul de civilizatie din Occident, generat de dezvoltarea unor afaceri profitabile. Si au venit: peste 600 de firme au in componenta actionariatului persoane fizice sau juridice din alte tari cum ar fi Italia, Norvegia, Austria, Elvetia, Grecia, Turcia, Siria. Aportul lor la formarea unor societati comerciale inregistrate in Braila si cu sediul in municipiu sau judet totalizeaza 50 milioane de euro. Suma este impresionanta, insa paleste in comparatie cu vecinii din Galati sau Constanta, unde sumele sint mult mai mari. Chiar si asa, o analiza atenta a firmelor unde strainii au investit dovedeste ca interesul pentru zona noastra a existat si exista. Cea mai mare concentrare de capital strain apare in sectorul productiei industriale, unde societati cum ar fi "Aker Braila", "Laminorul" sau "Arteferro" detin cote reprezentative din piata de profil. Italienii, in schimb, s-au orientat preponderent catre agricultura, iar dovada o constituie firme cum ar fi "Drymon", "Agrimon" sau "Risi", care au capatat renume in urma activitatii desfasurate. Desi au fost printre primii care au venit in Braila, in mod suprinzator, turcii au putine firme mari si s-au reorientat de la industria textila catre constructii si agricultura. Ca profitabilitate insa, nu toate companiile mari au cele mai bune rezultate, firme cu un capital de citeva mii de euro reusind performante financiare de invidiat.
Domeniul productiei industriale a polarizat investitii in capital de 32 milioane euro
In evidentele Oficiului Registrului Comertului (ORC) Braila figureaza 634 societati comerciale care au capital integral sau partial strain, totalizind investitii in capital social de peste 253 milioane de lei, adica aproximativ 70 milioane de euro, din care majoritatea reprezinta participarea straina. Concret, 72% din totalul capitalului social cumulat de cele 634 de societati inregistrate in Braila au avut ca sursa participarile straine la formarea acestor unitati, mai precis aproape 183 milioane de lei, echivalentul a circa 50 milioane euro. Cu alte cuvinte, strainii au investit in Braila numai prin aportul la capitalul social, circa 50 milioane euro. Ca domenii de interes ale investitorilor straini, multe dintre cele 634 de firme functioneaza cu obiect de activitate in sectorul constructii, unde sint inregistrate 164 de societati comerciale, urmat de cel al serviciilor, unde activeaza 146 de firme. De departe insa, cele mai consistente investitii s-au concentrat in productia industriala, intrucit 65% din participarile straine la formarea de capital social, adica aproape 120 milioane, echivalentul a circa 32 milioane euro, sint in acest domeniu. Un alt pol de interes pentru straini l-a constituit si agricultura, unde societatile infiintate au capitalizat 32,6 milioane de lei (circa 9 milioane euro) din afara tarii, precum si serviciile unde totalul capitalurilor straine se ridica la 22,8 milioane de lei (6,2 milioane euro). Important de mentionat este ca acest clasament nu include si investitiile realizate de marii retaileri.
Investitorii straini s-au concentrat in domeniul productiei industriale
Potrivit datelor statistice ale ORC Braila, majoritatea investitiilor de capital se concentreaza in 25 de firme care functioneaza pe teritoriul Brailei, restul de peste 600 de societati avind capital social la limita minima ceruta de lege 200 lei. "Top 25" firme cu participare straina a fost realizat in baza capitalului social al celor mai mari societati, grupate cite 5 companii pentru fiecare dintre cele 5 domenii de activitate vizate de straini. Astfel, din domeniul productiei industriale provin cele mai mari firme, unde exista si investitori straini: "Aker Braila" SA (81,36 milioane lei din care 71,61 milioane lei participare straina), "Laminorul" SA (75,3 milioane lei din care circa 94% participare straina), "Arteferro Braila" SA (8,56 milioane lei din care 99,94% participare straina), "Braila Ship Repair" SA (7,79 milioane lei din care 2,45 milioane capital strain) si "Pal" SA (7,12 milioane lei din care 6,64 milioane sint detinute de investitori straini). Pe locul II, agricultura capitalizeaza investitii straine de aproape 33 milioane de lei: "Drymon" SRL (18,72 milioane lei), "Agrimon" SA (10,89 milioane lei), "Risi" SRL (1,44 milioane lei), "ECE Legume fructe" SRL (1,16 milioane lei) si "Geada" SA (0,48 milioane lei). Serviciile reprezinta al treilea pol de interes pentru straini, intrucit primele 5 firme din domeniu inregistreaza o participare straina de peste 21 milioane lei: "Estel Invest" SRL (10,96 milioane lei), "RMRT Agri" SA (6,25 milioane lei), "Shirtex" SRL (3,41 milioane lei), "Kirios Import Export" SA (0,8 milioane lei) si "La Espanola" SRL (0,22 milioane lei). Ultimele doua locuri sint ocupate de firmele din constructii (2,88 milioane lei) si comert (2 milioane lei).
Norvegienii, austriecii si italienii - cei mai mari investitori
Cele 25 de firme cumuleaza circa 170 milioane de lei numai din participatiile straine, adica aproximativ 46 milioane euro. Din punct de vedere al aportului la capital, cel mai mare investitor provine din Norvegia, cu peste 74 milioane lei si s-a concentrat in sectorul naval, urmat de cel din Austria, cu aproximativ 66 milioane lei cantonat in domeniul productiei industriale. Pe locul III s-au clasat italienii, care au avut un aport total de 42,3 milioane lei, principalele tinte fiind agricultura si productia industriala. Urmatoarele locuri sint ocupate de investitorii spanioli cu un aport total de 11,18 milioane lei, concentrati in servicii, in principal restaurante si afaceri imobiliare, urmati de "Merona" din Elvetia, actionarul majoritar de la SC "PAL" SA Braila. De asemenea, se remarca si investitorii din Cipru (SC "RMRT Agri" SA) cu un aport de 6,25 milioane lei, secondati de cei din Malta (SC "Shirtex" SRL) cu 3,41milioane lei, Grecia ("Elemat Rom Impex" SRL si "Romava" SA) -1,81 milioane lei si Siria ("Ahsirom Trading Co" SRL, "Zedan Impex" SRL si "Zoomaxim" SRL) cu 1,61 milioane lei. In mod surprinzator, turcii s-au clasat pe ultimul loc din punct de vedere al aportului investit in capitalul unor firme infiintate in Braila. Concret, cei mai potenti financiar asociati turci se regasesc in structura actionariatului de la "ECE Legume Fructe" si la "Romeda 2000" SRL unde detin 100% din capitalul social al celor doua unitati. In total, este vorba despre un aport in cuantum de 1,38 milioane lei, iar domeniul in care aceste firme activeaza este cel al constructiilor si in agricultura.
Firmele mici, cele mai profitabile
Daca se iau in calcul profiturile raportate de firmele unde strainii sint asociati, ierarhia se schimba drastic. Astfel, companii cu un capital social mult mai mic si putini salariati se situeaza in fruntea clasamentului, devansind unitati mari cum este "Aker Braila" sau "Laminorul". Un exemplu elocvent in acest sens este cazul "Agrom Import Export" SRL, care desi are un capital social de 2.309 lei si circa 25 de angajati, a raportat la inceputul lui 2007 un profit net de 3,18 milioane lei, ocupind astfel locul I in Top profit. La aceasta companie care se ocupa cu fabricarea hranei pentru animale de ferma, asociati apar trei cetateni turci, cele mai multe parti sociale fiind detinute de Gunday Tevfik Rustu. Abia pe locul II se claseaza "Agrimon", cu un profit net de 2,02 milioane lei, urmata de SC "Brist" SRL in domeniul constructiilor, cu un profit de 1,99 milioane lei. Peste 1 milion de lei profit net au mai obtinut si SC "Almeka" SRL (1,59 milioane lei), SC "Sanco" SA (1,53 milioane lei), SC "Remat" SA (1,39 milioane lei), SC "Blazer" SRL (1,34 milioane lei), precum si SC "Bona Avis" SRL (1,04 milioane lei). De mentionat este ca primele 10 firme cu cele mai mari profituri, unde apar si straini, totalizeaza aproape 16 milioane de lei, adica peste 4 milioane euro.
Italienii s-au concentrat pe agricultura
Locul III ca valoare totala a aportului la capitalul social al firmelor clasate in "Top 25" este ocupat de italieni persoane fizice sau juridice, care si-au deschis afaceri de 42,3 milioane lei (11,4 milioane euro). Concret, la societatile "Agrimon", "Arteferro", "Drymon", "Geada", "Kirios", "Risi", "Romava" si "Stelmar" italienii detin peste 97% din valoarea capitalului social total. De altfel, cele mai substantiale aporturi ale italienilor apar la "Drymon" SRL - 18,72 milioane lei (100% italian), urmat de "Agrimon" - 10,89 milioane lei (100% italian), "Arteferro" - 8,56 milioane lei (din care 99,94% italian), "Geada" - 1,98 milioane lei (din care 23,53% italian), "Risi" - 1,44 milioane lei (100% italian), "Kirios" - 0,8 milioane lei (din care 99,9% italian), "Romava" - 0,57 milioane lei (din care 50% italian) si "Stelmar" - 0,5 milioane lei (din care 60% italian). Defalcat pe domenii de activitate, cele mai mari investitii se concentreaza in agricultura, circa 31,53 milioane lei ("Drymon", "Agrimon", "Geada" si "Risi"), precum si in productie industriala - 8,56 milioane lei ("Arteferro").
In ceea ce priveste rezultatele financiare obtinute de aceste companii, cele mai recente date prezentate de catre ONRC indica un profit cumulat de circa 500.000 lei, in contextul in care firmele reprezentative nu au depus inca bilantul contabil aferent anului 2007, asa cum este cazul "Drymon" si "Agrimon". Totusi, se poate remarca din pluton SC "Risi", care a obtinut un profit de 179.872 lei, precum si "Arteferro", cu un profit de 218.919 lei. Ca termen de comparatie, cu un an inainte, mai precis la finele lui 2006, "Agrimon" raportase un profit de circa 2 milioane lei, in timp ce "Drymon" avea un profit de 2,43 milioane lei.
Caseta 1
fotot: 30onrc(rusinoiu): Laurentiu Rusinoiu, directorul general al "Aker Braila"
"Aker Braila" SA, cea mai mare investitie straina din Braila
Cea mai mare participare straina pe teritoriul Brailei vine din partea Norvegiei, care detine prin subsidiare ale "Aker Yards" capitaluri in valoare de 74 milioane lei, adica aproximativ 20 milioane euro la cele doua firme reprezentative din domeniul constructii si reparatii nave: "Aker Braila" SA si "Braila Ship Repair" SA. Concret, la prima companie structura actionariatului se prezinta astfel: ca persoane fizice apare fostul director al companiei, Radu Petrescu, cu un aport la capital de 1.080 lei; ca persoane juridice "Scandinor AS" - Norvegia cu un aport de 71,61 milioane lei, urmata de SIF II Moldova cu 5,71 milioane lei; compania are si asociati tip lista, care detin 4,9577509% din total capital, adica 1,19 milioane lei.
Venirea norvegienilor in santierul naval a avut loc in primavara lui 2000 cind, in urma privatizarii unitatii, pachetul majoritar de actiuni a fost preluat de holdingul norvegian "Scandinor" AS. In ianuarie 2003, pachetul de control a fost cumparat de "Aker Brevik", filiala a "Aker Yards", santierul naval intrind astfel in grupul norvegian. "Compania s-a dezvoltat continuu datorita investitiilor realizate de actionari. Numai anul trecut bugetul alocat acestui capitol a fost de 2,6 milioane euro, bani cu care au fost finalizate investitii demarate din 2006: finalizarea lucrarilor la noua hala de asamblat, la linia moderna de panouri, la care s-au adaugat lucrarile de retehnologizare si modernizare a sectiei Tubulatura. Pentru 2008 a fost alocata suma de 2,4 milioane euro, existind proiecte concrete ce vizeaza retehnologizarea si imbunatatirea conditiilor de munca", ne-a declarat directorul general al "Aker Braila", Laurentiu Rusinoiu. In ceea ce priveste portofoliul de comenzi, sursa citata a precizat ca in cursul acestui an vor fi livrate beneficiarilor 11 corpuri de nava plus 3 nave complet echipate.
La "Braila Ship Repair" SA structura actionariatului se prezinta astfel: "Aker Brevik AS" - 2,45 milioane lei; "Aker Braila" SA - 5,34 milioane lei si "Brevik Construction AS", "Scandinor AS" si "Brevik Engineering AS" cu o participare simbolica de 1 euro fiecare. "Braila Ship repair" SA a incheiat anul trecut cu un profit de 171.135 lei (circa 46.000 euro). Impreuna cele doua companii au aproximativ 2.300 de angajati, cu aproape 100 de persoane mai mult decit in 2005.
caseta2:
fotot30onrc - lamin
Austriacul de la "Laminorul" si-a majorat participarea la capitalul social cu peste 30 milioane lei
Cel de-al doilea investitor important provine din Austria si detine printr-o firma romaneasca pachetul majoritar de actiuni la SC "Laminorul". Este vorba despre "Donau Commodities" cu un aport la capitalul social de 87,82%. Important de mentionat ca in urma cu citeva saptamini, actionarul a hotarit majorarea capitalului social al companiei cu 34,3 milioane lei, prin emiterea de noi actiuni. Noul capital al firmei, de 75,3 milioane lei, este divizat in 36,2 milioane de actiuni cu o valoare nominala de 2,08 lei. In urma operatiunii, actionarul majoritar al firmei, compania austriaca "Donau Commodities", specializata in comertul cu ridicata al metalelor si minereurilor metalice, si-a sporit participatia de la 77,62% din titluri la 87,82% din capital. Totodata, "Tubman Limited", inregistrata in Gibraltar, si-a diminuat detinerea de la 11,67% la 6,36%, in timp ce Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, a ramas cu 0,4% din 0,76%.
Ca rezultate financiare, trebuie mentionat ca la finele anului trecut compania a raportat un profit de aproape 1 milion de lei raportat la o cifra de afaceri de aproape 59 milioane de lei. Date mai recente indica faptul ca in comparatie cu primele trei luni ale anului trecut, cifra de afaceri a "Laminorul" a crescut de peste patru ori in primul trimestru al acestui an, de la 12,3 milioane lei la 51,2 milioane lei (13,9 milioane euro). Cu toatea acestea, firma a incheiat primul trimestru al anului in curs cu un rezultat negativ de trei milioane de lei, comparativ cu profitul de 9,14 milioane de lei din perioada similara a anului trecut.
caseta3:
foto30onrc - agrimon
Italienii de la "Agrimon" detin cea mai mare cota din piata oualor de consum
Infiintata in anul 1998, cu capital majoritar italian, SC "Agrimon" a introdus inca de la inceputul activitatii in punctele sale de lucru tehnologie europeana aliniata la standardele Uniunii Europene. In prezent, valoarea totala a investitiilor realizate in afacere se ridica la circa 25 milioane de euro, iar italienii spun ca nu se opresc aici. In principal, a fost vizata cresterea capacitatilor de productie de oua de consum, dar o tinta importanta a fost si dezvoltarea unor activitati colaterale. "Ne-am propus sa facem investitii mari, cum ar fi instalatia de producere a prafului de oua, realizarea unui centru performant si automatizat de selectie a oualor. Numai pentru acest an programul investitional are alocat un buget de 6 - 7 milioane euro", ne-a declarat Monaldi Romualdo, actionarul majoritar al companiei "Agrimon" cu ocazia unui interviu acordat cotidianului nostru la inceputul anului.
Potrivit sursei citate, compania a ajuns cel mai mare producator de oua de consum din tara, cu o cota de circa 25% din piata nationala de profil, precum si unicul exportator in UE de oua pentru consum. Numai anul trecut, din productia de circa 211 milioane de oua, peste 60% a fost destinata exportului si doar circa 60 milioane de oua au ajuns pe rafturile marilor retaileri. Birocratia este cel mai mare repros pe care il poate face autoritatilor: "Si in Italia este birocratie, dar aici este si mai mare, in special pentru chestii minore. Din 25 persoane cite sint la birourile noastre, mai bine de jumatate lucreaza pentru a face fata exclusiv cerintelor de ordin birocratic. Se fac multe hirtii pe care nu le citeste nimeni, dar se cer si trebuie sa le facem. In parte, pot sa inteleg fenomenul pentru ca, odata cu integrarea Romaniei probabil, in urma monitorizarii UE, au fost stegulete rosii pe anumite domenii si atunci s-a ajuns ca autoritatile romane sa fie mult mai exigente, chiar in mod exagerat in unele privinte", a declarat cu acea ocazie investitorul italian.
caseta 4:
In Regiunea de dezvoltare SE
Constanta si Galati concentreza cele mai mari afaceri in care sint implicati straini
La nivelul Regiunii de dezvoltare SE din care facem parte, Braila ocupa locul III ca valoare totala a capitalului social subscris si locul IV ca numar de societati care au capital integral sau partial strain. Concret, in Top Capital inaintea noastra este Galatiul cu 517,5 milioane euro, urmat de Constanta cu 397 milioane euro, in timp ce pe locul IV, dupa Braila se claseaza Buzaul, cu 55,45 milioane euro, urmat de Tulcea cu 35,4 milioane euro si Vrancea cu 19 milioane euro. In ceea ce priveste numarul de firme care au capital integral sau partial strain, ocupam locul IV dupa Constanta - 4.629 societati, Galati - 1.133 societati si Buzau cu 832 de unitati, iar dupa Braila se claseaza Vrancea cu 504 firme si Tulcea cu 366 societati.
caseta 5:
foto:
30onrc(gurgu): Alexandru Gurgu, liderul sindical al navalistilor din SC "Aker Braila".
30onrc(Iarca): Constantin Iarca, presedintele Sindicatului "Metal 94" din SC "Laminorul".
"Vremea luptelor sindicale cu bita a apus de mult"
Pe linga volumul mare de investitii, cele mai mari firme straine din Braila au adus si o schimbare in bine in relatia cu sindicatele. Un exemplu in acest sens este cazul "Aker Braila" sau "Laminorul", unde organizatiile sindicale s-au declarat multumite de modul in care a evoluat in timp dialogul social la nivel de societate. "Pot sa afirm ca relatia cu administratia a cunoscut in timp, de la privatizare, o evolutie pozitiva. Se observa clar faptul ca investitorii norvegieni fac parte dintr-un grup european cu traditie, unde relatia cu sindicatul si salariatii este importanta. Ca sa va dau un simplu exemplu, din Consiliul de Administratie al companiei la nivel european un membru a fost desemnat din rindul sindicatului. Vreau sa va spun ca vremea luptelor sindicale cu bita a apus de mult", ne-a declarat Alexandru Gurgu, liderul sindical al navalistilor din SC "Aker Braila".
"Este o diferenta foarte mare intre modul in care noul patron abordeaza relatia cu sindicatul si salariatii fata de nivelul de pe vremea cind unitatea doar ce fusese privatizata. Reprezentantul investitorului vine periodic in unitate si in cadrul discutiilor pe care le poarta cu sindicatul abordeaza cu deschidere toate problemele pe care i le aducem in atentie. Nu am ce sa reprosez patronului. S-au facut investitii importante cu scopul imbunatatirii conditiilor de munca si ca exemple as putea da renovarea halei de la sectia Laminorul 4, amenajarea cantinei pentru salariati sau investitia de la fabrica de cilindri", a punctat Constantin Iarca, presedintele Sindicatului "Metal 94" din SC "Laminorul".
Domeniul productiei industriale a polarizat investitii in capital de 32 milioane euro
In evidentele Oficiului Registrului Comertului (ORC) Braila figureaza 634 societati comerciale care au capital integral sau partial strain, totalizind investitii in capital social de peste 253 milioane de lei, adica aproximativ 70 milioane de euro, din care majoritatea reprezinta participarea straina. Concret, 72% din totalul capitalului social cumulat de cele 634 de societati inregistrate in Braila au avut ca sursa participarile straine la formarea acestor unitati, mai precis aproape 183 milioane de lei, echivalentul a circa 50 milioane euro. Cu alte cuvinte, strainii au investit in Braila numai prin aportul la capitalul social, circa 50 milioane euro. Ca domenii de interes ale investitorilor straini, multe dintre cele 634 de firme functioneaza cu obiect de activitate in sectorul constructii, unde sint inregistrate 164 de societati comerciale, urmat de cel al serviciilor, unde activeaza 146 de firme. De departe insa, cele mai consistente investitii s-au concentrat in productia industriala, intrucit 65% din participarile straine la formarea de capital social, adica aproape 120 milioane, echivalentul a circa 32 milioane euro, sint in acest domeniu. Un alt pol de interes pentru straini l-a constituit si agricultura, unde societatile infiintate au capitalizat 32,6 milioane de lei (circa 9 milioane euro) din afara tarii, precum si serviciile unde totalul capitalurilor straine se ridica la 22,8 milioane de lei (6,2 milioane euro). Important de mentionat este ca acest clasament nu include si investitiile realizate de marii retaileri.
Investitorii straini s-au concentrat in domeniul productiei industriale
Potrivit datelor statistice ale ORC Braila, majoritatea investitiilor de capital se concentreaza in 25 de firme care functioneaza pe teritoriul Brailei, restul de peste 600 de societati avind capital social la limita minima ceruta de lege 200 lei. "Top 25" firme cu participare straina a fost realizat in baza capitalului social al celor mai mari societati, grupate cite 5 companii pentru fiecare dintre cele 5 domenii de activitate vizate de straini. Astfel, din domeniul productiei industriale provin cele mai mari firme, unde exista si investitori straini: "Aker Braila" SA (81,36 milioane lei din care 71,61 milioane lei participare straina), "Laminorul" SA (75,3 milioane lei din care circa 94% participare straina), "Arteferro Braila" SA (8,56 milioane lei din care 99,94% participare straina), "Braila Ship Repair" SA (7,79 milioane lei din care 2,45 milioane capital strain) si "Pal" SA (7,12 milioane lei din care 6,64 milioane sint detinute de investitori straini). Pe locul II, agricultura capitalizeaza investitii straine de aproape 33 milioane de lei: "Drymon" SRL (18,72 milioane lei), "Agrimon" SA (10,89 milioane lei), "Risi" SRL (1,44 milioane lei), "ECE Legume fructe" SRL (1,16 milioane lei) si "Geada" SA (0,48 milioane lei). Serviciile reprezinta al treilea pol de interes pentru straini, intrucit primele 5 firme din domeniu inregistreaza o participare straina de peste 21 milioane lei: "Estel Invest" SRL (10,96 milioane lei), "RMRT Agri" SA (6,25 milioane lei), "Shirtex" SRL (3,41 milioane lei), "Kirios Import Export" SA (0,8 milioane lei) si "La Espanola" SRL (0,22 milioane lei). Ultimele doua locuri sint ocupate de firmele din constructii (2,88 milioane lei) si comert (2 milioane lei).
Norvegienii, austriecii si italienii - cei mai mari investitori
Cele 25 de firme cumuleaza circa 170 milioane de lei numai din participatiile straine, adica aproximativ 46 milioane euro. Din punct de vedere al aportului la capital, cel mai mare investitor provine din Norvegia, cu peste 74 milioane lei si s-a concentrat in sectorul naval, urmat de cel din Austria, cu aproximativ 66 milioane lei cantonat in domeniul productiei industriale. Pe locul III s-au clasat italienii, care au avut un aport total de 42,3 milioane lei, principalele tinte fiind agricultura si productia industriala. Urmatoarele locuri sint ocupate de investitorii spanioli cu un aport total de 11,18 milioane lei, concentrati in servicii, in principal restaurante si afaceri imobiliare, urmati de "Merona" din Elvetia, actionarul majoritar de la SC "PAL" SA Braila. De asemenea, se remarca si investitorii din Cipru (SC "RMRT Agri" SA) cu un aport de 6,25 milioane lei, secondati de cei din Malta (SC "Shirtex" SRL) cu 3,41milioane lei, Grecia ("Elemat Rom Impex" SRL si "Romava" SA) -1,81 milioane lei si Siria ("Ahsirom Trading Co" SRL, "Zedan Impex" SRL si "Zoomaxim" SRL) cu 1,61 milioane lei. In mod surprinzator, turcii s-au clasat pe ultimul loc din punct de vedere al aportului investit in capitalul unor firme infiintate in Braila. Concret, cei mai potenti financiar asociati turci se regasesc in structura actionariatului de la "ECE Legume Fructe" si la "Romeda 2000" SRL unde detin 100% din capitalul social al celor doua unitati. In total, este vorba despre un aport in cuantum de 1,38 milioane lei, iar domeniul in care aceste firme activeaza este cel al constructiilor si in agricultura.
Firmele mici, cele mai profitabile
Daca se iau in calcul profiturile raportate de firmele unde strainii sint asociati, ierarhia se schimba drastic. Astfel, companii cu un capital social mult mai mic si putini salariati se situeaza in fruntea clasamentului, devansind unitati mari cum este "Aker Braila" sau "Laminorul". Un exemplu elocvent in acest sens este cazul "Agrom Import Export" SRL, care desi are un capital social de 2.309 lei si circa 25 de angajati, a raportat la inceputul lui 2007 un profit net de 3,18 milioane lei, ocupind astfel locul I in Top profit. La aceasta companie care se ocupa cu fabricarea hranei pentru animale de ferma, asociati apar trei cetateni turci, cele mai multe parti sociale fiind detinute de Gunday Tevfik Rustu. Abia pe locul II se claseaza "Agrimon", cu un profit net de 2,02 milioane lei, urmata de SC "Brist" SRL in domeniul constructiilor, cu un profit de 1,99 milioane lei. Peste 1 milion de lei profit net au mai obtinut si SC "Almeka" SRL (1,59 milioane lei), SC "Sanco" SA (1,53 milioane lei), SC "Remat" SA (1,39 milioane lei), SC "Blazer" SRL (1,34 milioane lei), precum si SC "Bona Avis" SRL (1,04 milioane lei). De mentionat este ca primele 10 firme cu cele mai mari profituri, unde apar si straini, totalizeaza aproape 16 milioane de lei, adica peste 4 milioane euro.
Italienii s-au concentrat pe agricultura
Locul III ca valoare totala a aportului la capitalul social al firmelor clasate in "Top 25" este ocupat de italieni persoane fizice sau juridice, care si-au deschis afaceri de 42,3 milioane lei (11,4 milioane euro). Concret, la societatile "Agrimon", "Arteferro", "Drymon", "Geada", "Kirios", "Risi", "Romava" si "Stelmar" italienii detin peste 97% din valoarea capitalului social total. De altfel, cele mai substantiale aporturi ale italienilor apar la "Drymon" SRL - 18,72 milioane lei (100% italian), urmat de "Agrimon" - 10,89 milioane lei (100% italian), "Arteferro" - 8,56 milioane lei (din care 99,94% italian), "Geada" - 1,98 milioane lei (din care 23,53% italian), "Risi" - 1,44 milioane lei (100% italian), "Kirios" - 0,8 milioane lei (din care 99,9% italian), "Romava" - 0,57 milioane lei (din care 50% italian) si "Stelmar" - 0,5 milioane lei (din care 60% italian). Defalcat pe domenii de activitate, cele mai mari investitii se concentreaza in agricultura, circa 31,53 milioane lei ("Drymon", "Agrimon", "Geada" si "Risi"), precum si in productie industriala - 8,56 milioane lei ("Arteferro").
In ceea ce priveste rezultatele financiare obtinute de aceste companii, cele mai recente date prezentate de catre ONRC indica un profit cumulat de circa 500.000 lei, in contextul in care firmele reprezentative nu au depus inca bilantul contabil aferent anului 2007, asa cum este cazul "Drymon" si "Agrimon". Totusi, se poate remarca din pluton SC "Risi", care a obtinut un profit de 179.872 lei, precum si "Arteferro", cu un profit de 218.919 lei. Ca termen de comparatie, cu un an inainte, mai precis la finele lui 2006, "Agrimon" raportase un profit de circa 2 milioane lei, in timp ce "Drymon" avea un profit de 2,43 milioane lei.
Caseta 1
fotot: 30onrc(rusinoiu): Laurentiu Rusinoiu, directorul general al "Aker Braila"
"Aker Braila" SA, cea mai mare investitie straina din Braila
Cea mai mare participare straina pe teritoriul Brailei vine din partea Norvegiei, care detine prin subsidiare ale "Aker Yards" capitaluri in valoare de 74 milioane lei, adica aproximativ 20 milioane euro la cele doua firme reprezentative din domeniul constructii si reparatii nave: "Aker Braila" SA si "Braila Ship Repair" SA. Concret, la prima companie structura actionariatului se prezinta astfel: ca persoane fizice apare fostul director al companiei, Radu Petrescu, cu un aport la capital de 1.080 lei; ca persoane juridice "Scandinor AS" - Norvegia cu un aport de 71,61 milioane lei, urmata de SIF II Moldova cu 5,71 milioane lei; compania are si asociati tip lista, care detin 4,9577509% din total capital, adica 1,19 milioane lei.
Venirea norvegienilor in santierul naval a avut loc in primavara lui 2000 cind, in urma privatizarii unitatii, pachetul majoritar de actiuni a fost preluat de holdingul norvegian "Scandinor" AS. In ianuarie 2003, pachetul de control a fost cumparat de "Aker Brevik", filiala a "Aker Yards", santierul naval intrind astfel in grupul norvegian. "Compania s-a dezvoltat continuu datorita investitiilor realizate de actionari. Numai anul trecut bugetul alocat acestui capitol a fost de 2,6 milioane euro, bani cu care au fost finalizate investitii demarate din 2006: finalizarea lucrarilor la noua hala de asamblat, la linia moderna de panouri, la care s-au adaugat lucrarile de retehnologizare si modernizare a sectiei Tubulatura. Pentru 2008 a fost alocata suma de 2,4 milioane euro, existind proiecte concrete ce vizeaza retehnologizarea si imbunatatirea conditiilor de munca", ne-a declarat directorul general al "Aker Braila", Laurentiu Rusinoiu. In ceea ce priveste portofoliul de comenzi, sursa citata a precizat ca in cursul acestui an vor fi livrate beneficiarilor 11 corpuri de nava plus 3 nave complet echipate.
La "Braila Ship Repair" SA structura actionariatului se prezinta astfel: "Aker Brevik AS" - 2,45 milioane lei; "Aker Braila" SA - 5,34 milioane lei si "Brevik Construction AS", "Scandinor AS" si "Brevik Engineering AS" cu o participare simbolica de 1 euro fiecare. "Braila Ship repair" SA a incheiat anul trecut cu un profit de 171.135 lei (circa 46.000 euro). Impreuna cele doua companii au aproximativ 2.300 de angajati, cu aproape 100 de persoane mai mult decit in 2005.
caseta2:
fotot30onrc - lamin
Austriacul de la "Laminorul" si-a majorat participarea la capitalul social cu peste 30 milioane lei
Cel de-al doilea investitor important provine din Austria si detine printr-o firma romaneasca pachetul majoritar de actiuni la SC "Laminorul". Este vorba despre "Donau Commodities" cu un aport la capitalul social de 87,82%. Important de mentionat ca in urma cu citeva saptamini, actionarul a hotarit majorarea capitalului social al companiei cu 34,3 milioane lei, prin emiterea de noi actiuni. Noul capital al firmei, de 75,3 milioane lei, este divizat in 36,2 milioane de actiuni cu o valoare nominala de 2,08 lei. In urma operatiunii, actionarul majoritar al firmei, compania austriaca "Donau Commodities", specializata in comertul cu ridicata al metalelor si minereurilor metalice, si-a sporit participatia de la 77,62% din titluri la 87,82% din capital. Totodata, "Tubman Limited", inregistrata in Gibraltar, si-a diminuat detinerea de la 11,67% la 6,36%, in timp ce Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, a ramas cu 0,4% din 0,76%.
Ca rezultate financiare, trebuie mentionat ca la finele anului trecut compania a raportat un profit de aproape 1 milion de lei raportat la o cifra de afaceri de aproape 59 milioane de lei. Date mai recente indica faptul ca in comparatie cu primele trei luni ale anului trecut, cifra de afaceri a "Laminorul" a crescut de peste patru ori in primul trimestru al acestui an, de la 12,3 milioane lei la 51,2 milioane lei (13,9 milioane euro). Cu toatea acestea, firma a incheiat primul trimestru al anului in curs cu un rezultat negativ de trei milioane de lei, comparativ cu profitul de 9,14 milioane de lei din perioada similara a anului trecut.
caseta3:
foto30onrc - agrimon
Italienii de la "Agrimon" detin cea mai mare cota din piata oualor de consum
Infiintata in anul 1998, cu capital majoritar italian, SC "Agrimon" a introdus inca de la inceputul activitatii in punctele sale de lucru tehnologie europeana aliniata la standardele Uniunii Europene. In prezent, valoarea totala a investitiilor realizate in afacere se ridica la circa 25 milioane de euro, iar italienii spun ca nu se opresc aici. In principal, a fost vizata cresterea capacitatilor de productie de oua de consum, dar o tinta importanta a fost si dezvoltarea unor activitati colaterale. "Ne-am propus sa facem investitii mari, cum ar fi instalatia de producere a prafului de oua, realizarea unui centru performant si automatizat de selectie a oualor. Numai pentru acest an programul investitional are alocat un buget de 6 - 7 milioane euro", ne-a declarat Monaldi Romualdo, actionarul majoritar al companiei "Agrimon" cu ocazia unui interviu acordat cotidianului nostru la inceputul anului.
Potrivit sursei citate, compania a ajuns cel mai mare producator de oua de consum din tara, cu o cota de circa 25% din piata nationala de profil, precum si unicul exportator in UE de oua pentru consum. Numai anul trecut, din productia de circa 211 milioane de oua, peste 60% a fost destinata exportului si doar circa 60 milioane de oua au ajuns pe rafturile marilor retaileri. Birocratia este cel mai mare repros pe care il poate face autoritatilor: "Si in Italia este birocratie, dar aici este si mai mare, in special pentru chestii minore. Din 25 persoane cite sint la birourile noastre, mai bine de jumatate lucreaza pentru a face fata exclusiv cerintelor de ordin birocratic. Se fac multe hirtii pe care nu le citeste nimeni, dar se cer si trebuie sa le facem. In parte, pot sa inteleg fenomenul pentru ca, odata cu integrarea Romaniei probabil, in urma monitorizarii UE, au fost stegulete rosii pe anumite domenii si atunci s-a ajuns ca autoritatile romane sa fie mult mai exigente, chiar in mod exagerat in unele privinte", a declarat cu acea ocazie investitorul italian.
caseta 4:
In Regiunea de dezvoltare SE
Constanta si Galati concentreza cele mai mari afaceri in care sint implicati straini
La nivelul Regiunii de dezvoltare SE din care facem parte, Braila ocupa locul III ca valoare totala a capitalului social subscris si locul IV ca numar de societati care au capital integral sau partial strain. Concret, in Top Capital inaintea noastra este Galatiul cu 517,5 milioane euro, urmat de Constanta cu 397 milioane euro, in timp ce pe locul IV, dupa Braila se claseaza Buzaul, cu 55,45 milioane euro, urmat de Tulcea cu 35,4 milioane euro si Vrancea cu 19 milioane euro. In ceea ce priveste numarul de firme care au capital integral sau partial strain, ocupam locul IV dupa Constanta - 4.629 societati, Galati - 1.133 societati si Buzau cu 832 de unitati, iar dupa Braila se claseaza Vrancea cu 504 firme si Tulcea cu 366 societati.
caseta 5:
foto:
30onrc(gurgu): Alexandru Gurgu, liderul sindical al navalistilor din SC "Aker Braila".
30onrc(Iarca): Constantin Iarca, presedintele Sindicatului "Metal 94" din SC "Laminorul".
"Vremea luptelor sindicale cu bita a apus de mult"
Pe linga volumul mare de investitii, cele mai mari firme straine din Braila au adus si o schimbare in bine in relatia cu sindicatele. Un exemplu in acest sens este cazul "Aker Braila" sau "Laminorul", unde organizatiile sindicale s-au declarat multumite de modul in care a evoluat in timp dialogul social la nivel de societate. "Pot sa afirm ca relatia cu administratia a cunoscut in timp, de la privatizare, o evolutie pozitiva. Se observa clar faptul ca investitorii norvegieni fac parte dintr-un grup european cu traditie, unde relatia cu sindicatul si salariatii este importanta. Ca sa va dau un simplu exemplu, din Consiliul de Administratie al companiei la nivel european un membru a fost desemnat din rindul sindicatului. Vreau sa va spun ca vremea luptelor sindicale cu bita a apus de mult", ne-a declarat Alexandru Gurgu, liderul sindical al navalistilor din SC "Aker Braila".
"Este o diferenta foarte mare intre modul in care noul patron abordeaza relatia cu sindicatul si salariatii fata de nivelul de pe vremea cind unitatea doar ce fusese privatizata. Reprezentantul investitorului vine periodic in unitate si in cadrul discutiilor pe care le poarta cu sindicatul abordeaza cu deschidere toate problemele pe care i le aducem in atentie. Nu am ce sa reprosez patronului. S-au facut investitii importante cu scopul imbunatatirii conditiilor de munca si ca exemple as putea da renovarea halei de la sectia Laminorul 4, amenajarea cantinei pentru salariati sau investitia de la fabrica de cilindri", a punctat Constantin Iarca, presedintele Sindicatului "Metal 94" din SC "Laminorul".
