• despre reducerea contribuţiilor sociale, despre reducerea TVA, despre finanţarea în condiţii avantajoase a antreprenorilor vorbeşte Florin Cîrligea, numărul 1 la Senat, pe lista PNL Brăila
-Chiar la punctul 1 din programul PNL se vorbeşte despre faptul că „toate contribuţiile sociale (CAS, CASS, şomaj, fonduri de risc, etc.), atât pentru angajat, cât şi pentru angajator, vor ajunge, cumulat, la 16%”. Ce nu se spune însă este de CÂND va intra în vigoare o astfel de măsură şi dacă PNL a calculat şi impactul bugetar al unei astfel de măsuri?
-Atunci când PNL propune o măsură care are un asemenea impact pentru economie, există în spatele ei calcule şi documentări extrem de serioase. Să ne reamintim împreună faptul că, în decembrie 2004, PNL a fost acela care a introdus cota unică de 16%, în ciuda tuturor acelora care aduceau critici privind importanţa şi eficienţa acesteia. După 12 ani şi o succesiune de guvernări, această măsură stă în picioare. Pe scurt, fără a intra în sofisticate calcule, putem spune că, la fiecare 100 de lei, statul ia 56 de lei. De aceea înfloreşte munca la negru, pentru că nici angajatul, nici angajatorul nu pot suporta asemenea taxe pe muncă. Din munca la negru, statul nu prea încasează nimic. Dar prin reducerea contribuţiilor sociale se produc următoarele fenomene: 1. Angajatului îi rămân 12% în buzunar, dar aceşti bani merg, la rândul lor, în consumul intern, ceea ce produce alte efecte economice pozitive; 2. Angajatorul se poate gândi serios la noi angajări, pentru că ar putea avea, la cota de 16%, doi oameni în loc de unul. Dacă ne gândim la câţi evită plata unor asemenea taxe aflate la un nivel prea mare, vom vedea că statul nu încasează mai nimic în mod serios. Dar prin aducerea taxelor pe muncă la suportabilitate şi realism, statul va încasa mai mult. Impactul bugetar va fi unul pozitiv.
Ar fi ideal să reducem şi impozitul pe profit, de la 16% la 10%. Bulgaria are 10%, Ungaria are 9%, iar noi suntem cu aceste 2 ţări într-o mare competiţie pentru capital. Gradul de colectare a impozitului pe profit, la ora asta, este de 20%. Dacă scădem impozitul pe profit la 10%, am duce gradul de colectare la 40%. Ştiţi cât înseamnă asta? 14 miliarde de lei în plus la buget, în condiţiile în care deficitul nostru este de vreo 20 de miliarde de lei.
Mai vreau să adaug că în programul de guvernare al PNL este menţionat faptul că această măsură este previzionată pentru termen scurt, adică în prima parte a mandatului.
-Tot la fel se vorbeşte la punctul 2 din program despre generalizarea cotei de 16% pentru cota standard de TVA. PNL afirmă, doar la modul general, că acest obiectiv va fi implementat pe termen scurt şi mediu, etapizat. Puteţi fi mai precis? Care-ar fi etapele în implementarea acestei măsuri atractive pentru mediul de afaceri?
-PNL nu obişnuieşte să arunce în discuţie ţinte nerealiste şi promisiuni deşarte. Tocmai de aceea ţinta de 16% pentru cota maximală de TVA este un obiectiv pe care ni-l propunem pentru acest mandat. Evident că există calcule iniţiale, dar vom ţine cont de indicatorii macroeconomici şi de capacitatea economiei de a absorbi impactul. Datele din ultimii 10 ani ne arată condiţiile unei mai bune colectări a TVA dacă acesta este redus la 16%. Această măsură va fi corelată cu altele, privind plăţile, care acum sunt la facturare, şi nu la încasare etc. Vom ajunge, pe de altă parte, la o ieftinire a produselor şi la o mai bună urmărire a deducerilor fictive de TVA. Reducerea TVA poate aduce, cu calcule exacte, o creştere a gradului de colectare de la 60%, cât este în prezent, la 80%. În acest moment, de exemplu, conform Comisiei Europene, România are cea mai mare cotă de TVA din Uniunea Europeană, dar şi cel mai slab grad de colectare, adică, s-o spunem direct, cea mai mare evaziune.
Scopul nostru este ca acest obiectiv să fie realizabil integral până cel mai târziu în anul 2019, dar este foarte posibil ca acest termen să fie scurtat substanţial.
- La punctul 3 din program se vorbeşte despre înfiinţarea Fondului Român de Dezvoltare Urban Rural. „Se va utiliza pentru investiţii strategice şi pentru a acoperi deficite de finanţare în zone critice şi va ajunge la active de peste 11 miliarde de euro în 4 ani. Banii vor provenii din investiţii private”, se afirmă în programul PNL. Concret, de unde vor proveni acele investitii private, uriaşe as spune, câtă vreme vorbim de 11 miliarde de euro?
- Singura şansă pentru creşterea nivelului de bunăstare în România este sporirea nivelului de investiţii, în special din zona privată. Atât timp cât România îşi va păstra drumul european şi angajamentele faţă de partenerii externi va putea fi privită ca un loc în care există siguranţă pentru investiţii. Când vorbim de 11 miliarde de euro, vorbim de ACTIVE de 11 miliarde. Exemplu: dacă Fondul creditează un privat, cu o dobândă mică, pentru achiziţionarea de teren agricol, percepând o participare de 20% sau 25%, valoarea finală se va găsi în teren. E un exemplu, poate, potrivit şi pentru rolul strategic al Fondului. Gândiţi-vă că sunt state europene care creditează, prin intermediul băncilor, privaţi care vor să cumpere teren agricol în România. Cum poate sta un investitor român, care ia un credit cu 7%-7,5% în faţa unuia străin care vine cu un credit cu o dobândă de 1%-1,7%? Ne plângem că ne iau străinii terenurile agricole, dar nu facem nimic pentru românii noştri. în fine, Fondul este în strânsă legătură cu punctul 4 din Programul Partidului Naţional Liberal, cel care prevede Banca de Dezvoltare şi Investiţii, un instrument complementar Fondului, care va funcţiona similar cu Banca Europeană de Investiţii. Trebuie să înţelegem că există, de pildă, IMM-uri care nu au acces la bănci. Noi avem o mare problemă cu finanţarea.
Pentru ca toate aceste măsuri să fie puse în practică este nevoie ca România să beneficieze de stabilitate şi predictibilitate în ceea ce priveşte măsurile şi deciziile în plan economic. Iar pentru asta este nevoie de un vot masiv către PNL.
- După ce liderul Marian Petrache a criticat proiectele PSD Brăila privind reindustrializarea Brăilei, deputatul Mihai Tudose a lansat o provocare publică pentru PNL. Mai exact, Tudose a cerut public ca PNL să vorbească despre propriile proiecte pentru Brăila. Aveţi vreun răspuns pentru Mihai Tudose?
- Domnul Mihai Tudose nu contează nici în economia discuţiei, nici în economia reală, cu toate că a fost ministru al Economiei. I-am răspuns deja în rândurile de mai sus. Dar mai am de adăugat ceva: proiectul Partidului Naţional Liberal este acela de a-i scoate pe brăileni din umilinţa medievală în care îi ţin baronii roşii PSD şi de a le pune la dispoziţie o viaţă în care să-şi poată câştiga existenţa cu demnitate. Păi, când vorbim de proiecte, vorbim de un abator şi-o hală în care spălăm legume? Mergem în Parlament ca să facem un abator de stat? La un oraş ca Brăila, gândindu-ne la ce a fost şi ce a ajuns, oferta PSD este de a spune: Hai, măi, că mai băgăm vreo 50 dintre voi să spele legume şi vreo 200 să tranşeze carne? Brăilenii au nevoie de libertate economică, de posibilitatea de a munci, de fiscalitate redusă, de predictibilitate, de investiţii, de investitori. Pe oferta Partidului Naţional Liberal există o matematică clară, nu gogoşi social-democrate. Dacă deficitul va scădea la 2,4% în 2017, cu siguranţă, în acest ritm, va ajunge la 1,3% în 2020. Asta înseamnă o Românie puternică, deci şi o Brăilă puternică. Putere economică, nu gargară ieftină! Dar unde va ajunge Teleormanul lui Dragnea, că îl administrează de 14 ani? Dar Brăila PSD-ului domnului Tudose unde va ajunge dacă după 20 de ani de administrare dezastruoasă mai pun pe colivă un abator? Şi chiar de-ar fi să luăm în serios propunerile domnului Tudose, îl întreb de unde va lua carnea pentru procesat în condiţiile în care efectivul de animale din judeţul Brăila este aproape spre zero?
Domnul Tudose nu contează decât ca exponent al puterii roşii care a condus România pentru cea mai mare perioadă de timp. Toţi aceşti pesedişti care se bat cu proiectele în piept pe perioada campaniei electorale, au demonstrat doar incompetenţă şi demagogie: dacă ei şi partidul lor reuşeau să facă ceva pentru ţară sau pentru Brăila, nu ar mai fi fost atâta sărăcie în jur. Esenţa “proiectelor” PSD este concentrată în vrafurile de dosare aflate în lucru la diverse parchete de pe teritoriul întregii ţări sau aflate în pronunţarea instanţelor. În continuare, pesediştii îşi au oamenii lor în funcţiile de secretari de stat, subsecretari, directori şi directoraşi de companii de stat. Tudose este cel care e în frăţie de partid cu Iulian Iancu, Hrebenciuc sau Lucian Şova – oameni legaţi prin afaceri şi interese de oligarhii ruşi.
Aşadar, singurul proiect credibil al domnului Tudose pentru Brăila poate fi servirea puterii de la Răsărit prin interesele economice şi politice ale clicii din care face parte. Dar când Estul ne va face nota de plată, vom vinde şi ce nu avem ca să putem plăti. Dar domnul Tudose nu va scoate niciun ban din buzunar. Acesta este răspunsul meu pentru domnia sa. (A consemnat Monica PARASCHIV)
