Observatorii europeni si-au inceput activitatea in Ucraina | Obiectiv Vocea Brailei Mergi la conţinutul principal

Observatorii europeni si-au inceput activitatea in Ucraina

Observatorii europeni "au inceput sa lucreze" in Ucraina, ceea ce inseamna ca "toate conditiile sint indeplinite pentru reluarea imediata a livrarilor" de gaz rusesc catre Europa, a anuntat vineri Comisia Europeana, citata de AFP.
"Echipa de observatori a UE a ajuns in Ucraina astazi. Echipa a inceput sa lucreze la punctul central de la Ukrtransgas, la Kiev. Acest lucru inseamna ca toate conditiile convenite cu liderii Uniunii Europene, Rusiei si Ucrainei sint indeplinite pentru o reluare imediata a livrarilor de gaz rusesc destinat clientilor europeni", a declarat Comisia intr-un comunicat.
Acesti observatori trebuie sa verifice ca livrarile de gaz rusesc via Ucraina traverseaza aceasta fosta republica sovietica fara pierderi.
Rusia a acuzat Kievul ca sustrage o parte din gazul destinat Europei si a intrerupt toate livrarile de gaz prin Ucraina incepind de miercuri.

Criza gazelor demonstreaza vulnerabilitatea Europei de Est in domeniul energiei

Oprirea livrarilor de gaze spre Europa de catre Rusia, in aceasta saptamina, in urma disputei cu Ucraina referitoare la preturi, demonstreaza vulnerabilitatea statelor din estul continentului in privinta securitatii energetice si necesitatea urgenta de rezolvare a problemei, comenteaza Reuters.
Sute de mii de oameni din regiunea balcanica au ramas fara incalzire si zeci de fabrici din estul si centrul Europei au oprit activitatile, in lipsa gazelor.
In cazul in care disputa dintre Rusia si Ucraina va continua si saptamina viitoare, in regiune ar putea avea loc pene de curent si rationalizarea consumului de electricitate, au avertizat oficiali ai sectorului de profil.
Deficitul de gaze, care in Bulgaria si Croatia a fost definit drept criza, este amplificat de lipsa conductelor de legatura intre tarile din regiune, reteaua de infrastructura invechita, pierderile din timpul transmisiei si risipa de energie.
"Este o lectie in urma careia trebuie sa realizam cit de dependenti sintem si sa identificam mijloace pentru a reduce aceasta dependenta", a declarat comisarul pentru Consum, Meglena Kuneva, a carei tara de origine, Bulgaria, a fost cea mai grav afectata.
Ea a dat ca exemplu faptul ca gazele dintr-o parte a Slovaciei nu au putut fi livrate in alta regiune a tarii din lipsa conductelor.
Statele din Europa de Est nu au facut aproape nimic pentru a-si reduce dependenta uriasa fata de Rusia, au spus analistii.
Unele dintre aceste tari, precum Serbia si Bosnia, sint dependente in totalitate de gazele din Rusia si nu detin nici capacitati de stocare.
In Bulgaria, o importanta organizatie de afaceri acuza autoritatile de "amnezie", intrucit au uitat o criza similara din 2006.
In Europa de Est, cea mai buna solutie pe termen scurt pentru cresterea securitatii energetice este construirea unei retele interne de conducte si conectarea la reteaua de gaze a Europei occidentale, cred analistii.
Criza gazelor ar trebui sa accelereze activitatile legate de initiativa a opt state din Europa Centrala si de Est pentru conectarea retelei de gaze, anuntata in 2008 si aflata inca in stadiul de discutii.
Proiectul, la care participa Ungaria, Austria, Slovenia, Croatia, Bosnia, Serbia, Romania si Bulgaria, va permite importurile de gaze din Azerbaijan si regiunea Marii Nordului.
La inceputul acestei saptamini, guvernul de la Sofia a cerut ajutorul autoritatilor de la Bruxelles pentru construirea unei conexiuni la o conducta intre Turcia si Grecia, pentru a putea importa gaze azere. In plus, Bulgaria trebuie sa construiasca o conducta de 15 kilometri catre Romania.
Analistii considera ca astfel de conexiuni sint un mijloc mai ieftin si mai rapid pentru diversificarea furnizorilor, comparativ cu proiecte mari, cum este Nabucco, care ar putea inregistra intirzieri cauzate de recesiunea economica mondiala sau care ar putea ramine in faza de proiect.
"Toate proiectele de infrastructura vor fi intirziate de recesiunea economica", a declarat Jonathan Stern, analist la Oxford Institute for Energy Studies.
Uniunea Europeana a declarat prioritar proiectul Nabucco, prin care ar trebui importate gaze din zona caspica si Orientul Mijlociu, prin intermediul Turciei, catre Balcani si Austria. Proiectul a fost intirziat insa de problemele legate de asigurarea livrarilor.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 
 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053, 0740-080289
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro