• planul Coaliției de Guvernare de a da startul unui proiect amplu de reorganizare administrativ-teritorială a României pentru a reduce din cheltuielile bugetare le surâde liderilor politici și parlamentarilor brăileni • cu mici excepții, aproape toți reprezentanții partidelor parlamentare au precizat că este nevoie de o astfel de reorganizare a țării • ceva mai sceptici privind punerea în operă cu adevărat a acestui proiect s-au arătat cei din tabăra SOS România, care suspectează că este vorba doar despre deturnarea atenției de la alte probleme
Intenția Coaliției de Guvernare de a demara un proiect amplu de reorganizare administrativ-teritorială a României pentru a reduce în viitor cheltuielile bugetare este pe placul celor mai mulți dintre liderii politici și parlamentarii brăileni. Contactați de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” pe acest subiect, pentru a-și exprima opinia în legătură cu procedura privind reorganizarea județelor și alegerea unei eventuale ”capitale” a regiunilor, dar și cum văd punerea în operă a unui astfel de scenariu, unii s-au arătat mai siguri de reușită, alții ceva mai sceptici. Să începem cu liderii administrației brăilene. Președintele Consiliului Județean Brăila, Francisk Iulian Chiriac (șeful PSD Brăila) a afirmat că este nevoie de reducerea cheltuielilor inutile, însă singura variantă în care vede reorganizarea un succes, este dacă totul se va face etapizat.
”Eu sunt pentru reducerea cheltuielilor statului român. Dar vreau întâi să văd acea comisie care gândește principiile și cum vor sta lucrurile. Din punctul meu de vedere, nu ar fi rău să fie făcută reorganizarea. Dar trebuie făcută etapizat, astfel încât să nu greșim. Să facem lucrurile serios. De a investi bani în comune care la un moment dat vor dispărea sau în sate care vor dispărea, nu cred că este bine. Și atunci, să facem niște birouri teritoriale sau niște birouri sătești, locale astfel încât populația să fie deservită, cred că poate fi benefic. Să reducem birocrația, numărul de funcționari și să intrăm într-o normalitate. Dar din punctul meu de vedere, ar trebui făcută etapizat, cu reprezentanți în fiecare sat. Pentru că aici o să fie mândria românească și mândria locală de care trebuie ținut cont”, a declarat Chiriac.
Întrebat cum i se pare scenariul când vine vorba despre județe (posibilitatea de dizolvare a consiliilor județene), acesta a afirmat că nu se va opune niciodată dezvoltării României, indiferent care va fi parcursul țării, deoarece este convins că oricum acest lucru se va întâmpla.
”Dacă voi fi contemporan cu această reorganizare, asta e! Dar trebuie făcută după principii serioase, sănătoase, logice și care vor aduce economii, nu numai așa de dragul de a o face. Oricum, am văzut că UDMR se opune acestei reorganizări pentru că nu îi avantajează. Rămâne de văzut. Vreau să văd și eu acele principii. O să îmi spun punctul de vedere. Într-adevăr, sunt comune sau orașe foarte mici ca număr de locuitori, comparativ cu altele. Trebuie făcută o regândire clară, dar eu cred că ar trebui făcută și o consultare publică. Până la urmă lucrurile astea se vor întâmpla. E un lucru bun dacă se va face, dar ar trebui făcut etapizat. E un proiect pilot. Să vedem cum funcționează, care sunt consecințele. Se poate face etapizat, fără niciun fel de problemă”, a mai adăugat acesta.
Chiriac nu s-a ferit să precizeze că dacă se va ajunge la discuții despre ”capitale” de regiuni, Brăila în zona de Sud-Est, datorită poziției geografice, ar fi, în opinia sa, cea mai potrivită opțiune.
”Unde va fi capitala?! Normal că la noi. Capitala va fi la Brăila. Că suntem în mijlocul regiunii. Logic, dacă te gândești. Sau din punct de vedere strategic. Brăila este la o distanță de 100 km de toate județele. De Focșani și Tulcea - 90 km, de Galați suntem aproape, Constanța 100 și ceva, Tulcea și Vrancea, la fel. Așa că nu ar fi bine să fugim 200 km ca să luăm un act sau o hotărâre. Dar haideți să vedem ce gândesc aleșii noștri și pe urmă ne dăm și noi cu părerea”, a declarat șeful CJ Brăila.
Chiriac a dorit să atragă atenția și asupra altui aspect: faptul că primarii din comunele brăilene găsesc foarte greu oameni competenți pe poziții tehnice. Acesta a specificat că și la CJ Brăila există astfel de probleme când vine vorba de angajarea de ingineri constructori și alți specialiști, deoarece salariile din mediul privat sunt mult peste ceea ce oferă statul în prezent.
Președintele PSD Brăila s-a arătat ferm convins că după ce se vor clarifica unele lucruri la vârf, vor exista și consultări cu cei din teritoriu, astfel că se va pune la punct o strategie cât mai bună de urmat.
La rândul său, primarul Marian Dragomir (liderul municipalei PSD Brăila) a precizat că i se pare necesară reorganizarea administrativ-teritorială a României.
”Având în vedere faptul că există comune cu mai puțin de 500 de locuitori este clar că acestea nu se pot susține financiar și este necesară o reorganizare”, a spus Dragomir.
Cât despre impactul pe care îl va avea acest proiect asupra municipiului Brăila, Dragomir s-a arătat destul de încrezător că situația va fi una bună.
”Primăria Brăila nu cred că va fi impactată deoarece noi avem 26% posturi vacante pentru că eu am ales să fac investiții și nu să plătesc salarii sau să angajez personal. În schimb, la nivel național sunt ministere sau agenții naționale unde se calcă dimineața pe pantofii cu toc când se duc la cafeluțe... și acolo trebuie neapărat să se facă restructurări de personal. Nu neapărat să aibă peste 26% posturi vacante ca la Primăria Brăila, dar nici noi să facem economii și alții să aibă toată schema ocupată”, a mai spus Dragomir.
Primarul a mai adăugat și că indiferent de reorganizarea teritorială a României, brăilenii nu trebuie să își facă griji că numele Brăila ar putea dispărea, deoarece acest lucru nu se va întâmpla.
”Numele Brăila nu va dispărea niciodată pentru că Primăria Brăila va exista mult timp de acum înainte”, a conchis edilul-șef.
Parlamentarii PSD Brăila, pro reducerii cheltuielilor publice
Deputatul PSD Brăila Doinița Ciocan a dorit să reamintească faptul că reorganizarea administrativă nu este o temă nouă, însă cu precizarea că este un lucru necesar dacă luăm în calcul eficiența pe care trebuie să o aducă aparatul administrativ la orice nivel.
”Nu se va întâmpla peste noapte, pentru că proiectul este unul important iar procesul este unul complex. Cred că trebuie urmărită reducerea cheltuielilor publice și creșterea competențelor și eficienței din administrația publică locală în administrarea fondurilor publice locale, naționale și europene. PSD, alături de acest Guvern, își asumă misiunea de a crea cadrul legal pentru o reformă reală administrativ-teritorială care va fi realizată împreună cu aleșii locali ce vor face parte din Comisia tehnică constituită de PSD”, a declarat Ciocan, adăugând că i se pare prematură o prezentare a unor eventuale măsuri, până când lucrurile nu sunt bine stabilite la nivelul decidenților.
O opinie similară a afișat și colegul acesteia din Cameră, Florin Mircea: ”E încă devreme să «ne dăm cu părerea». Vom vedea care este gândirea și apoi putem discuta pe etape...«PAS CU PAS!». Cu siguranță este nevoie de o regândire administrativă numai că trebuie făcută, din punctul meu de vedere, organizat, etapizat pentru «a nu greși»! Există țări în UE care deja au realizat acest lucru și a dat și rezultate. Eu am încredere ca vom identifica cei mai buni specialiști care să gândească, explice și apoi să pună în aplicare ceea ce este nevoie. Vom vedea!”, a spus deputatul.
Senatorul PSD Brăila Sorin Moise a afirmat că ideea de reformă a instituțiilor publice și de reorganizare teritorială i se pare una bună.
”Eu cred că este nevoie de așa ceva pentru reducerea cheltuielilor publice. Și pentru eficientizarea administrației publice, atât locale cât și centrale. Prim-ministrul și mai mulți politicieni au spus-o, dar nu numai politicieni, și presa, și societatea civilă, că sunt prea multe instituții, că sunt prea multe agenții. Unele nu își au rostul și poate mai mult îngreunează procesul din administrație. Aici înțeleg că ar fi două discuții: una pentru comasare, cealaltă pentru împărțirea serviciilor publice. Eu înțeleg în felul următor: să nu mai ai specialist în resurse umane pe fiecare primărie, sau jurist pe fiecare primărie. Să împarți cu două-trei primării serviciul respectiv ca să faci economie de cheltuieli. Partidele politice s-au ferit de-a lungul timpului să facă această reorganizare, pentru că este un subiect sensibil și nu au vrut să piardă la capitolul popularitate. Dar suntem una dintre puținele țări din Uniunea Europeană și din OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) – că tot este în discuție aderarea la OCDE. Și aici s-a ridicat subiectul acesta, că suntem o țară cu prea multe unități administrativ-teritoriale și unele mult sub 3.000 de locuitori”, a afirmat Moise.
Senatorul s-a arătat convins că este nevoie ca și reprezentanții actualelor UAT-uri să fie invitați la discuții pentru a-și exprima punctele de vedere, deoarece doar aceștia pot explica de care servicii nu se pot dispensa. De asemenea, Moise a adăugat că indiferent de ținta propusă de la Centru și de la nivelul UE, trebuie ținut cont în primul rând de evitarea izolării oamenilor din localitățile mici.
”Bănuiesc că ar trebui făcută și o limită de teritoriu ca număr de kilometri. Dau un exemplu, dacă unifici trei localități, să nu fie pe o distanță de 30 sau 40 km. Să fie totuși apropiate. Dacă stabilești centrul într-o anumită comună, poate mai au nevoie oamenii de anumite documente. Nu știu cum va funcționa. Sau poate va rămâne la fiecare localitate un serviciu de colectare taxe și impozite și eliberare de documente. Pentru că în mediul rural se mai solicită certificate de producător etc. Ideal ar fi ca în fiecare localitate să fie un centru care să elibereze astfel de documente. Aici vă dați seama că vor fi negocieri politice. Noi – și când spun noi, mă refer la întreaga clasă politică -, trebuie să evităm izolarea anumitor localități. Mă refer să nu rămână sate fără niciun fel de serviciu la dispoziție. Fără servicii sociale, medicale, fără poliție, absolut nimic. Domnule, facem economie și mutăm capitala într-o comună mare. Și restul, rămân de izbeliște. Nu poți să faci nici treaba asta! În primul rând trebuie să ai grijă de oameni, pentru că de aia o faci. Eu cred că dacă s-a făcut analiza asta este pentru că cineva își dă seama că la momentul actual statul român nu mai funcționează cum ar trebui. Și atunci, hai să îl facem să funcționeze. Mai digitalizăm, mai modificăm agenții, eliminăm din birocrație”, a mai comentat Moise.
Liderul PNL Brăila se teme de scenariul în care oamenii vor avea de suferit
Președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a evitat să comenteze prea mult subiectul reorganizării administrativ-teritoriale a României, precizând că trebuie făcută o analiză foarte amănunțită. Acesta și-a exprimat îngrijorarea că prin eliminarea unor primării, cetățenii din comunele respective vor avea de suferit.
”Nu e musai să desființezi ceva ca să fie mai bine. Trebuie făcută o analiză obiectivă. Încă nu am luat o hotărâre dacă voi vota sau nu reorganizarea administrativă. Eu trebuie să văd situația și din punct de vedere al suprafețelor, nu numai al numărului populației. Pentru că, de exemplu, dacă o comună are 50.000 de hectare sau 100.000 de hectare de teren agricol și are trei sate… Mă gândesc acum la Frecăței. Nu poți să iei oamenii de la Frecăței să îi duci la Mărașu sau invers. Și nu poți o comună care are cinci sau șase sate componente să o duci în altă comună la 30-40 de km, pentru că ai omorî populația, efectiv. Trebuie o analiză foarte clară și văzut de unde putem tăia. Trebuie gândit și legat de suprafață și de populație. Pentru că nu putem să chinuim oamenii doar de dragul de a economisi niște bani. Vă spun, într-o comunitate mică, primarul este cel mai important vector. Îi duce și la spital, are grijă de ei, face multe pentru oameni. Dar vedem. Consiliile județene din punctul meu de vedere sunt inutile. Vreau să văd ce mod de gândire au cei de la Ministerul Dezvoltării, Asociația Comunelor, Orașelor și Consiliilor Județene să vedem exact unde ne poziționăm și mai departe vom vedea”, a afirmat Popa.
Cîrligea, extrem de încântat de reorganizarea administrativ-teritorială
Președintele AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, consideră reorganizarea României o chestiune normală. Acesta a precizat că este singurul mod în care țara noastră poate ieși ”din necazurile care sunt la ora actuală”. Cîrligea a afirmat că proiectul privind reorganizarea administrativ-teritorială a României este unul mai vechi, însă din varii motive nu a fost pus în aplicare. Mai mult, acesta a indicat că din punctul său de vedere nu ar trebui deloc să se pună problema de ”capitale” de regiuni pentru a evita complet orgoliile și patriotismul local.
”Sunt prea mulți funcționari! Vă dau un exemplu: s-ar putea merge pe un președinte de regiune, cum ar fi, cu doi sau trei vicepreședinți, depinde câte județe sunt. Și la fiecare patru ani să fie schimbat președintele. Eu așa aș vedea-o. Din patru în patru ani să fie reprezentat fiecare fost județ. Cel puțin prima dată. Adică cine a luat cele mai multe voturi în județul respectiv – că o fi de la AUR, de la PSD, de la PNL sau de la alte structuri -, să fie președintele regiunii. Cum era într-o republică federativă. Iugoslavia avea așa ceva. Președintele era o dată la sârbi, o dată la croați. Dar ar fi o idee foarte clară. La fel și la comune: un primar cu viceprimari. În primă fază, care a luat cele mai multe voturi din cele patru comune care vor forma un alt UAT, să fie primar prima dată. Viceprimari ceilalți”, a declarat Cîrligea, cu precizarea că sunt multe comune din județul Brăila care au prea mulți consilieri, raportat la numărul populației.
Liderul AUR Brăila a mai adăugat că aceasta este singura soluție pentru evoluția României, dar și pentru a mai primi fonduri europene pe viitor. Din perspectiva sa, reorganizarea este soluția principală pentru reducerea deficitului bugetar.
”Însă din punctul nostru de vedere este cel mai ușor de făcut asta, pentru că noi nu avem obligații. La nimic! Nici la primari, nici la fel de fel de directorași și alte minuni. Mă refer pentru o echilibrare a bugetului. Pentru un stat mai suplu, inclusiv la societățile care aparțin de stat, cu capital majoritar de stat”, a mai spus Cîrligea, completând că și la nivelul sistemului de învățământ românesc ar trebui aplicată o reformă similară.
Tabăra SOS România Brăila, sceptică privind intențiile Coaliției
Deputatul SOS România Brăila Andra Constantinescu a punctat că reorganizarea administrativ-teritorială poate fi un lucru bun dacă simplifică lucrurile pentru cetățeni și nu le complică mai tare.
”Reorganizarea administrativ-teritorială poate reprezenta o oportunitate dacă simplifică administrația, reduce birocrația și aduce statul mai aproape de cetățeni. Totuși, o astfel de reformă trebuie realizată cu grijă, respectând principiul subsidiarității, care presupune ca deciziile să fie luate la nivelul cel mai apropiat de comunitățile locale. Acest lucru garantează că nevoile reale ale oamenilor sunt prioritizate. În cazul județelor, este important să protejăm identitatea culturală, istorică și economică a regiunilor. Reorganizarea ar trebui să promoveze o dezvoltare echitabilă, evitând crearea de dezechilibre. Alegerea «capitalei» administrative ar trebui făcută prin consultări publice și referendumuri locale, astfel încât decizia să fie transparentă și legitimă. Procesul de reorganizare trebuie să includă consultarea experților în administrație publică, economie și urbanism, precum și a societății civile, pentru a asigura o viziune integrată și sustenabilă. De asemenea, este esențial să protejăm patrimoniul local, care reprezintă o parte importantă din identitatea regiunilor”, a declarat aceasta.
De cealaltă parte, senatorul SOS România Brăila Silviu-Dorin Petrea, deși s-a arătat un susținător înfocat al ideii de reorganizare administrativă, a atras atenția că actualii decidenți nu vor realiza niciodată ceea ce promit în mod public, deoarece le-ar compromite structurile pe care se bazează.
”Eu am fost un susținător încă de la început al acestui proiect de reorganizare teritorială a României, pentru că este forma europeană și forma de dezvoltare acceptată în Uniunea Europeană, această reorganizare teritorială. Ideea proiectului a început undeva prin 2012-2013, dacă îmi aduc bine aminte. Eram deputat la momentul respectiv. S-a dorit această reorganizare, mai ales că era impusă de UE. Dar ideea de bază este următoarea: ea nu va putea fi pusă în aplicare în România, dacă nu se respectă mai mulți factori. Principalul factor este acela de a schimba Constituția României. Pentru că în Constituție, la articolul 43, dacă îmi aduc bine aminte, punctul 3, spune foarte clar că România este organizată teritorial în orașe, municipii și județe. Trebuie să introducem neapărat în Constituție ca să putem să facem această schimbare teritorială. Și pentru asta trebuie o voință politică în masă și o voință a cetățenilor pentru a schimba aceste reguli. E foarte bună această reorganizare teritorială pentru că decizia se aplică pe principiul subsidiarității, decizia cât mai aproape de cetățeni. Nu va mai fi decizia la Guvern, în București și să avem câte 41 de direcții în fiecare județ. Vom avea o decizie la nivel de regiune și se va aplica pe întreaga regiune”, a spus Petrea.
Senatorul a dorit să explice că regiunile vor avea o libertate mai mare de a-și croi viitorul și de a se dezvolta mai armonios, fără a mai depinde la fel de mult de Centru.
”Proiectele europene vor fi mult mai bine puse în aplicare. De exemplu, vrem să facem Drum Expres Brăila-Slobozia – care va fi dezideratul meu în acest mandat -, va fi mult mai ușor ca toată regiunea să se pună de acord și să se obțină pe proiecte europene și naționale finanțarea. Dar repet, trebuie revizuită Constituția și știți că este un proces foarte greoi. În România a devenit aproape imposibil. Trebuie voință politică foarte mare, pentru că vor dispărea baronii locali. Va dispărea baronul local de Brăila, baronul local de Tulcea și așa mai departe. Cine dintre acești baroni va dori să plece de bună voie?! Prea puțini sau deloc. După care va exista un singur Consiliu regional cu un singur președinte regional. Cei cinci sau șase vor dispărea. Odată cu această reorganizare trebuie făcută și comasarea anumitor localități sub 3.000 de locuitori. Sau în funcție de cum va fi decizia politică, sub 4.000 – sub 5.000 de locuitori. Ce se va întâmpla? Vor dispărea primari de localități. Unii, știți foarte bine, sunt din 1990 pe acele funcții. Și nu le convine. Cine va avea cel mai mult de suferit? Va fi partea politică: PSD, PNL și UDMR. Acesta este motivul principal pentru care această reorganizare nu va fi pusă în practică foarte repede, din punctul meu de vedere. Deși ea este impusă de UE. Este un proiect pe care Uniunea Europeană îl susține. Și este cel mai bun mod de dezvoltare a unei țări și a unei regiuni. PSD-PNL-UDMR aruncă praf în ochi în acest moment românilor. Adică ne dau alte teme, față de cea reală, în care ei au pierdut contactul cu cetățenii, cu România. Practic, în acest moment, orice candidat din zona suveranistă câștigă Alegerile Prezidențiale. Și atunci, ei vor să stingă focul acesta suveranist cu diverse alte proiecte”, a mai spus Petrea.
Cât despre eventuala ”capitală” a regiunii, senatorul SOS a afirmat că ideea nu este deloc aceasta, ci de a distribui în întreaga arie centre regionale de importanță strategică, nu de a transforma un anumit oraș într-un mini-București.
Președinte SOS România Brăila, consilierul municipal Ionel Ștefan Alexandru, a dorit să explice pe scurt principalele organizări administrative pe care le-a avut România de-a lungul anilor.
”Istoric, organizarea administrativă a românilor a diferit de la o perioadă la alta. Primele forme de organizare erau județele în Țara Românească, ținuturile în Moldova și scaunele în Transilvania. După Unirea din 1859 se va impune ca denumire împărțirea pe județe. Deci va rămâne termenul de județ. Împărțirea administrativă a României, în perioada interbelică, atunci când era România Mare, însemna vreo 74 de județe. Această împărțire a durat până în 1938, când Regele Carol al II-lea a desființat județele și a împărțit țara în ținuturi. Erau șapte ținuturi după provinciile istorice: Țara Românească, Moldova, Dobrogea, Bucovina, Basarabia, Transilvania, Banatul. Mai era și Maramureșul, dar mai puțin. Aceste ținuturi au rămas în vigoare până când regimul comunist a împărțit țara pe regiuni. Erau 16 regiuni administrative. În 1968 s-a revenit la județe. Plus Ilfov, dar care la un moment dat se numea Sectorul Agricol Ilfov”, a explicat prof. Alexandru.
Mai departe, acesta a afirmat că în esență reorganizarea administrativ-teritorială ar fi un lucru bun pentru România, la nivel teoretic. În special din punct de vedere economic și al debirocratizării, ținta fiind în esență descentralizarea instituțiilor.
”Bine, vor dispărea și o serie de comune, pentru că legea aceasta va avea în vedere și anumite criterii de populație. Va trebui să aibă o comună un număr de 4-5.000 de locuitori. Asta înseamnă o grupare. De exemplu, Racovița are 1.500 de locuitori. Putem să o mai denumim comună?! Și mai sunt și altele. Deci ca principiu, consider că este un lucru bun. Problema va fi la ambiția celor care vor să conducă unitatea administrativ-teritorială care rămâne de văzut cum va fi denumită: regiune, ținut, țară. Pentru că se va stabili și un centru. Vă dați seama că nu o să acceptăm noi niciodată să ne conducă iarăși Galațiul. Dar nu numai între Brăila și Galați au fost probleme în trecut. De exemplu, când era regiunea Galați în perioada comunistă, toate fondurile erau dirijate la Galați. Așa a ajuns Combinatul Siderurgic la Galați și cele mai multe unități economice, plus unități să îi spunem de elită. Galațiul a avut Universitate. Toate cele 16 regiuni au avut centre universitare. Se va repeta același scenariu?! E posibil. Vă dați seama că s-a întâmplat în perioada comunistă, când totul era strict și totuși se făceau astfel de șmecherii. Dar acum în perioada în care se merge pe trafic de influență. Va fi și mai rău. De aceea cred că nu o să ajungem să facem o astfel de împărțire administrativă, pentru că nu o să se înțeleagă cei care conduc vremelnic țara. Vă dați seama că vor fi foarte multe interese”, a mai adăugat Alexandru, precizând că în opinia sa Guvernul actual încearcă să deturneze atenția publică de la alte lucruri.
Cât despre necesitatea de modificare a Constituției pentru a realiza acest deziderat, Alexandru a afirmat că dacă într-adevăr se dorește acest lucru, se poate păstra denumirea de ”județ”, astfel încât să fie evitată problema.
