După cum v-au obişnuit în fiecare an, şi la începutul lui 2010 redactorii "Obiectiv" au întocmit un top al averilor din panoplia politicii brăilene. Obiectivele topului au fost, bineînţeles, pentru un prim capitol, "crema" instituţiilor publice judeţene, în speţă Primăria, Consiliul Judeţean şi Prefectura. Astfel, după îndelungi căutări prin declaraţiile de avere ale venerabililor politicieni ai urbei, am observat că, deşi anul fiscal 2009 a fost o veritabilă urgie a falimentului, cauza principală fiind actuala depresiune economică, totuşi vistieriile edililor noştri nu au fost grav afectate.
Precizăm că topul întocmit nu conţine şi informaţii despre asociaţii acestora sau despre firmele cu care este posibil să aibă legături de afaceri. Deci, fără prea multe prezentări, să luăm drumul Damascului financiar al politicii brăilene.
Prima staţie: Primăria
Conform declaraţiei de avere a prim-vicepreşedintelui PSD Brăila, primarul oraşului Brăila, Aurel Simionescu, anul fiscal 2009 nu s-a remarcat prin schimbări bruşte, semnificative şi dezolante ale condiţiei sale materiale. Acesta deţine acelaşi teren intravilan la Rădăuţi, moştenit de către soţia sa în 2004, dotat cu o casă, primită ca moştenire, cu valoarea de impozitare de 35.470 de lei. La capitolul bunuri imobile, Simionescu conduce acelaşi automobil Nissan, achiziţionat în 2007, în timp ce grija zilei de mâine l-a determinat să colecţioneze patru depozite bancare, cu unul în minus faţă de 2008, în valoare de 77.317 EURO, deschise în perioada 2002 - 2009. În ceea ce priveşte investiţiile şi plasamentele, edilul-şef nu a făcut niciun fel de investiţie sau plasament în 2009 şi nu deţine niciun fel de active. În schimb, Simionescu are câteva datorii: un credit în valoare de 3.000 EURO, contractat în 2007 - scadent în 2017.
Din câte se pare, activităţile de conferenţiar şi lector universitar, dar şi cele de senator şi primar au mai adăugat anul trecut în contul acestuia 728 milioane lei vechi, sumă la care s-au adăugat şi cele 40 milioane ale soţiei, obţinuţi în calitate de director al Grupului Şcolar "Anghel Saligny".
Viaţă de viceprimar
În ceea ce priveşte buzunarul viceprimarilor, capul listei este ocupat de Doiniţa Ciocan. Aceasta deţine, împreună cu soţul ei, două apartamente în Brăila, achiziţionate în 1991 şi un teren cu suprafaţa de 1.145 mp situat în aşa-zisul "Beverly Hills" al judeţului, alias comuna Cazasu, valoarea lui de impozitare fiind 1.613, 67 de lei. Ciocan nu are niciun automobil sau bunuri sub formă de obiecte de artă şi de cult, în schimb se remarcă o preocupare aparte pentru jocul la ruleta investiţiilor. Iată meniul afaceresc al Doiniţei Ciocan pe 2009: S.C. "Pan Euro Invest" S.R.L. (număr de titluri - 21; valoare totală la zi - 210 RON) , S.C. "Mobila design" S.R.L. (număr de titluri - 10; valoare totală la zi - 100 RON), S.C. "D & D Jobs" S.R.L (număr de titluri - 10; valoare totală la zi - 100 RON) şi S.C. "Gelande" S.R.L. (număr de titluri - 10; valoare totală la zi - 100 RON).
Ca şi în cazul edilului-şef, şi viceprimarul are o datorie: 6.000 USD - credit contractat în 2005, scadent în 2010. De asemenea, viceprimarul are şi trei conturi bancare, unul de 6.900 USD, suma celorlalte două fiind de 37.200 EURO.
Per total, Doiniţa Ciocan a acumulat în 2009, de pe urma funcţiilor de viceprimar, consultant marketing în cadrul S.C. "Pan Euro Invest" S.R.L. , director executiv S.C. "Intermedieri Financiare" S.R.L. , consilier local municipal, consultant financiar al S.C. "Generali Asigurări" S.A. , membru AGA în cadrul S.C. "Braicar" S.A., consultant proiect la Liceul "Panait Istrati" şi din dividendele S.C. "Pan Euro Invest" S.R.L. Brăila, suma de aproximativ două miliarde de lei vechi. La această sumă s-au adăugat şi cei 42.352 lei ai soţului, bani obţinuţi în calitate de, aidoma soţiei, consultant financiar al S.C. "Generali Asigurări" S.A. şi de director general al S.C. "Pan Euro Invest" S.R.L.
La antipodul averii Doiniţei Ciocan se situează viceprimarul Ionel Stănel Necula. Frapant în cazul lui Stănel Necula, atât cât demonstrează declaraţia lui de avere, este faptul că domnia sa s-ar afla sub steaua cârpită a unui "trai modest". Conform declaraţiei sale, viceprimarul Necula nu deţine bunuri imobile, autoturisme, bijuterii care să facă parte din patrimoniul cultural naţional sau active financiare şi, din câte ne-a declarat prin telefon, îşi duce traiul într-un apartament închiriat. Cu alte cuvinte, în lumea business-ului politic ar fi catalogat din start drept sărac lipit pământului. Dar asta numai în lumea business-ului politic, unde aparenţele sunt întotdeauna teribil de înşelătoare. În plus, Stănel Necula are şi câteva datorii, şi anume două credite contractate în 2006, a câte 5.000 EURO fiecare, ambele scadente în 2012.
Meseria de inginer în cadrul S.C. "Consinstal" S.R.L. şi S.C. "Relusa Instal" S.R.L., plus funcţia de viceprimar au umplut puşculiţa lui Necula în 2009 cu 51.901 lei, bineînţeles, sumă care a fost mixată şi cu cei 7.200 ai soţiei, obţinuţi în calitate de asistentă medicală.
Declinul viceprimarului Necula a început încă din 2006, când firma "Sanoterm Instal" S.R.L., afacere în care acesta era implicat, a încheiat anul cu o pierdere de 1,78 milioane lei (17,8 miliarde de lei vechi), având datorii totale în cuantum de 6,433 milioane lei (64, 33 miliarde de lei vechi). Mai mult, potrivit ONRC, era insolvabilă la acea dată şi, între timp, a intrat în faliment. O altă firmă, de această dată a familiei Necula, este "Sanoterm" S.R.L., unde asociat unic apare Maria Gheorghiţă. În 2006 unitatea avea profil în domeniul agenţiilor de voiaj şi înregistrase un profit de circa 91.000 RON. Din 2007 a trecut pe lucrări de instalaţii sanitare, încălziri şi aer condiţionat, înregistrând de asemenea şi un declin la capitolul rezultate financiare: 20.309 de lei (203 miliarde de lei vechi) în 2007 şi doar 3.153 de lei (31,53 miliarde de lei vechi) în 2008.
Ar mai fi de reţinut şi datoriile totale ale firmei pe 2008: 1,48 milioane de lei (14,8 miliarde de lei vechi).
A doua staţie: "Imperiul" Stancu
După cum era de aşteptat, pe vârful aisbergului sălăşluieşte averea impresionantă a preşedintelui CJ, Gheorghe Bunea Stancu, acesta dovedindu-se a fi şi pe 2009 cel mai bogat politician brăilean. Spre deosebire de 2008, "imperiul" lui Bunea Stancu a suferit doar unele mici "fisuri", în sensul că actuala criză economică i-a ras de pe declaraţia de avere doar două societăţi comerciale: S.C. "Relevant Comp." S.R.L. şi S.C. "Com Partrid" S.R.L. De remarcat că acţiunile deţinute de Stancu la SIF Banat-Moldova, SIF Moldova, SIF Transilvania, SIF Muntenia şi SIF Oltenia nu au scăzut cu niciun dividend, veniturile acumulate de pe urma acestora fiind de 9.5 miliarde lei vechi, la această sumă adăugându-se atât veniturile obţinute de pe urma activităţii de preşedinte al CJ şi de membru al Comisiei de Împrumuturi din cadrul Ministerului Finanţelor Publice cât şi din veniturile soţiei lui, obţinute în calitate de educator la Grădiniţa nr. 48. De asemenea, trebuie menţionat că ar mai trebui adăugaţi şi cei 127.666 lei, care reprezintă venitul pe 2009 din dividendele deţinute la S.C. "Busagrirom" S.A. Brăila, bani pe care însă preşedintele CJ a ales să nu-i ridice.
În ceea ce priveşte bunurile imobile, Stancu este fericitul şi prolificul posesor a cinci terenuri intravilane situate în Brăila (Rahova nr. 53 bis, Rahova nr. 55, Rahova nr. 57, Mihai Bravu nr.150 , Împăratul Traian nr. 10 ), cele de pe Rahova fiind "echipate" cu câte o casă de locuit, care au fost achiziţionate în perioada 1995 - 2001, plus încă unul în comuna Chiscani, provenit dintr-o donaţie.
De asemenea, Bunea Stancu mai deţine şi un apartament în cartierul Obor, cumpărat în 1981.
O notă aparte faţă de restul politicienilor incluşi în top până în momentul de faţă este faptul că preşedintele se dovedeşte a fi un pasionat colecţionar de bijuterii. Din declaraţia sa de avere reiese că s-ar afla în posesia unei "mine" de bijuterii, unele dobândite între 1974 - 2005, altele între 2005 - 2009, valoarea estimată a acestora fiind de 7.500 EURO, respectiv 3.000 EURO.
Pătraşcu "et" Mija
La categoria vicepreşedinţilor CJ, s-ar putea spune că a bătut vântul prin buzunare. Şeful democrat-liberalilor brăileni, Giana Pătraşcu, ca şi în cazul viceprimarului Necula, nu se poate lăuda cu titulatura de "avere". Din declaraţia ei pe 2009 aflăm că aceasta nu deţine niciun teren şi niciun apartament, bijuterii sau active financiare, iar ca bun mobil, se află doar în posesia unei bucăţi de folclor progresist, adică a unei Dacii 1310 TLX. Cât priveşte veniturile pe 2009, din munca depusă în funcţia de vicepreşedinte CJ şi de expert la Camera Deputaţilor, acestea ating suma de 32.793 lei, dintre care 5.172 lei reprezintă banii soţului, obţinuţi în calitate de director al S.C. "East Point" S.R.L.
Referitor la bunurile imobile ale Gianei Pătraşcu, redactorii "Obiectiv" au contactat-o în cursul zilei de ieri pentru a ne spune unde anume locuieşte, din moment ce declaraţia ei de avere ne-o arată ca fiind fără acoperiş deasupra capului. Am primit următorul răspuns: "Aţi făcut bine că m-aţi sunat, ca să nu apară vreo neregulă. Să ştiţi că motivul pentru care nu apare niciun fel de locuinţă în declaraţia mea de avere, e faptul că locuiesc în apartamentul mătuşii mele".
Pe aceeaşi treaptă socială pare a se afla şi celălalt vicepreşedinte CJ, Florin Mija. Acesta deţine o Dacie fabricată în 1998 şi un apartament cu suprafaţa de 55 mp, dobândit în 2004. În 2009, Mija a acumulat venituri însumând 100.752 lei, ca răsplată a muncii depuse în slujba de vicepreşedinte CJ, consilier juridic şi responsabil zonal.
Ultima staţie: Prefectura lui Popa
Încheiem acest top cu universul financiar al Prefecturii Brăila, în speţă cu prefectul judeţului, Dumitru Popa şi cei doi subprefecţi, Dorian Stoianovici şi Florin Eugen-Cârligea.
Dumitru Popa şi-a actualizat declaraţia de avere în luna martie a anului trecut, din care reiese, ca şi în 2008, că trăieşte doar din salariul de prefect - 94. 418 lei venit declarat pe 2009 - şi din cel al soţiei - 51.912 lei -, câştigaţi în calitate de psiholog în cadrul Penitenciarului de Minori din comuna Tichileşti. Din aceşti bani, prefectul plăteşte rate la un credit în valoare de 40.000 EURO, contractat la BCR în urmă cu doi ani şi scadent în 2018. La fel ca în 2008, Popa conduce un Renault, achiziţionat în 2005,şi deţine laolaltă cu soţia două terenuri intravilane. Primul, cumpărat în 1987, este situat în comuna Vârteşcoiu, judeţul Vrancea, având valoarea de impozitare de numai 750 de lei. Al doilea teren, achiziţionat în 2007, se află în comuna Tudor Vladimirescu, valoarea de impozitare a acestuia fiind 113 lei. Pe lista de bunuri personale a prefectului Popa se mai înscrie şi un apartament, achiziţionat în 2003, cu o valoare impozabilă de 85.000 lei.
Pe următoarea poziţie se află ex-jurnalistul brăilean, subprefectul Dorian Stoianovici. Subprefectul are un teren intravilan de 256,58 mp situat în Brăila şi cumpărat în 2004 pe numele soţiei. Acesta mai deţine şi o casă, achiziţionată tot în 2004, situată tot în Brăila şi având-o drept titular tot pe soţia acestuia. De condus, Stoianovici conduce un Cielo, proprietate personală, în timp ce la Raiffeisen Bank îl aşteaptă o datorie de 5.600 EURO, credit contractat în 2006 şi scadent în 2014. Principalele surse de venit ale lui Dorian Stoianovici anul trecut au fost banii proveniţi din funcţia de subprefect şi de pe urma S.C. "GPR" S.R.L. Numai că, ciudat lucru, sumele nu sunt specificate în declaraţia lui de avere. Singurul venit bifat în document este salariul soţiei sale, de angajat al Prefecturii - 41.087 lei.
O notă aparte în cadrul Prefecturii face cel de-al doilea subprefect, Florin-Eugen Cârligea, bogătaşul instituţiei. Din declaraţia lui de avere pe 2009, completată la începutul lunii aprilie, remarcăm că acesta se află în posesia unui "tezaur" personal demn de-a fi pus în balanţă cu "imperiul" preşedintelui CJ. Cârligea deţine un teren intravilan în judeţul Bacău (3600 mp), o casă de vacanţă la Lepşa (90 mp), achiziţionată în 2002, şi o casă (94 mp) şi un apartament (82 mp) în Brăila, cumpărate între 1994 - 2005. De asemenea, subprefectul are la activ şi două conturi bancare, deschise între 2003 - 2008: ATE BanK Brăila - 100.000 RON ; Alliantz Tiriac - 14.000 EURO.
În ceea ce priveşte aspectul veniturilor pe 2009, "meseria" de subprefect, cea de asociat la S.C. "Comistar" şi indemnizaţia de consilier local au umflat bugetul lui Cârligea cu aproximativ 3 miliarde lei vechi. La această sumă şi-au adus aportul şi cei 29.888 RON, câştigaţi de soţia sa în calitate de inginer la S.C. "Comistar" şi în cea de broker în cadrul băncii Alliantz Tiriac.
Încă un detaliu: conform informaţiilor din declaraţie, Florin-Eugen Cârligea conduce detaşat în acest top la capitolul bijuterii, valoarea lor totală fiind estimată la 80.000 EURO.
