Percheziţii de amploare, ieri, la Brăila. Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală au "tăiat", ieri, tentaculele "caracatiţei" înfiinţate de interlopul Titi Sgîrcitu, un grup infracţional care "sugea" bani din bugetul destinat sistemului de Sănătate, folosindu-se de prescripţii medicale false pentru citostatice. Anchetatorii DIICOT, împreună cu ofiţeri de poliţie din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie, au efectuat 59 de percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Brăila, Constanţa şi Vrancea pentru "destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, evaziune fiscală, spălare de bani, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, fraudă informatică, fals informatic, abuz în serviciu, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în declaraţii, camătă, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, dare de mită şi şantaj", potrivit comunicatului DIICOT. Nume cu greutate au ajuns la audieri la Bucureşti: dr. Cosmin Boldeanu - şeful Secţiei de Oncologie din cadrul Spitalului Judeţean, Paul Creţu - consilier local din partea PNL şi medic de familie, precum şi alţi medici oncologi şi de familie din judeţul Constanţa, dar şi directorul Penitenciarului Focşani, acolo unde este încarcerat Titi Sgîrcitu. Tot la audieri urma să ajungă şi Liliana Sgîrcitu, soţia interlopului brăilean, însă până la ora închiderii ediţiei procurorii nu terminaseră percheziţiile în cele două apartamente de pe Şoseaua Buzăului, acolo unde femeia îşi depozita actele afacerii.
Farmaciile "Ahmeya", afaceri "necurate" încă de la început
Anchetatorii au scos la iveală mecanismul bine stabilit după care soţii Sgîrcitu au acţionat pentru a trage bani din bugetul statului în buzunarele proprii. Liderul grupării, Titi Sgîrcitu, aflat în închisoare în prezent pentru infracţiuni de violenţă, a înfiinţat, în 2009, o societate comercială şi a numit-o administrator chiar pe soţia sa. Prin intermediul acestei afaceri, în complicitate cu medici şi funcţionari din cadrul Casei de Asigurări de Sănătate Brăila, dar şi cu ştiinţa angajaţilor din cele două farmacii "Ahmeya", aceştia au decontat ilegal sume importante de bani, simulând eliberarea unor medicamente din stocuri scriptice în baza unor reţete fictive. Documentele medicale erau eliberate chiar de medici specialişti sau de familie. Pentru anul respectiv, valoarea prejudiciului a fost estimată la 1.800.000 de lei, iar în prezent aceasta a urcat până la 9 milioane de lei.
În continuare, vă prezentăm evoluţia afacerii ilegale "Ahmeya".
Imediat după ce interlopul Titi Sgîrcitu a fost închis, frâiele afacerii au fost preluate de soţia sa, care nu a stat cu mâinile în sân şi a creat o "caracatiţă" infracţională, aflată până mai ieri în plină dezvoltare. În grupul infractorilor au fost atraşi, mai întâi, medici brăileni şi angajaţi din cadrul Casei de Asigurări de Sănătate Brăila.
Deşi existau suspiciuni că farmaciile "Ahmeya" nu ar fi chiar o afacere curată, totul a prins contur şi sens pentru anchetatori după ce Camera de Conturi Brăila a efectuat un control la Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Brăila pentru perioada 1.01.2011 - 30.06.2012. Un mecanism infracţional bine definit, conceput chiar de Liliana Sgîrcitu, a ieşit la iveală. În demersurile sale ilegale, femeia a primit ajutor din partea medicilor specialişti oncologi Cosmin Boldeanu - soţul unei judecătoare din cadrul Judecătoriei Brăila - şi Daniela Vasile, a medicilor de familie Paul Creţu - consilier local PNL - şi Sorica Vasile, dar şi a unor angajaţi ai CAS Brăila, potrivit anchetatorilor. Astfel, pe baza scrisorilor medicale au fost emise prescripţii medicale fictive pentru medicamentul "Voriconazolum", ulterior aceste prescripţii fiind decontate de către CAS prin intermediul celor două farmacii "Ahmeya" din municipiu. În acelaşi timp, planează suspiciuni că societatea a înregistrat operaţiuni fictive de achiziţie a acestui medicament oncologic. De precizat că "Voriconazolum" este denumirea comună internaţională pentru "VFend", tratament folosit de bolnavii de cancer. La o simplă căutare pe internet, aflăm că preţul necompensat al unei cutii cu 28 de comprimate este 3.917 lei, iar o cutie cu soluţia perfuzabilă costă 537 lei, potrivit site-ului medicamentecompensate.ro.
În "cercul vicios" a fost atrasă şi medicul Claudia Pleşea. Aceasta ar fi emis reţete fictive care erau decontate ulterior prin farmaciile soţilor Sgîrcitu.
"Caracatiţa Sgîrcitu", cu tentaculele la malul mării
Liliana Sgîrcitu nu s-a mulţumit doar cu banii pe care-i făcea pe spatele aşa-zişilor bolnavi de cancer din Brăila, astfel că şi-a stabilit legături puternice şi în judeţul Constanţa. Aceasta a pus bine la punct un mecanism similar de fraudare a Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, tot prin intermediul societăţii "Ahmeya", conform procurorilor DIICOT. Soţia interlopului a reuşit să atragă în această afacere necurată medici constănţeni şi angajaţi ai Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Constanţa. Interesul era acelaşi: decontarea de reţete fictive.
Ca o adevărată femeie de afaceri, Liliana îşi plasase om de încredere în judeţul de la malul mării, o anume Mirela Boboc, care primea ordine stricte de la Brăila. "Misiunea" Mirelei era de "a atrage la colaborare" atât medici care să le asigure reţetele fictive, cât şi funcţionari ai Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale şi ai CJAS Constanţa, care trebuia să le faciliteze şi chiar accelereze procesul de decontare a acestor prescripţii.
Se pare că Mirela Boboc avea "fler", pentru că în plasa ei au căzut câteva persoane. Medicii Eugenia Muja, Mihaela Irina Mătărângă şi Elena Dumea au emis în perioada iulie 2013 - februarie 2015 mai multe reţete despre care anchetatorii cred că sunt fictive. "Momeala" a fost muşcată şi de Maria Bănăţeanu, asistentă a Spitalului Judeţean de Urgenţă Constanţa, care avea rol de "intermediar" între grupul infracţional şi medicii dispuşi să emită prescripţii false.
Liliana Sgîrcitu, dar şi angajaţii din farmacii ştiau dinainte când şi ce controale vor avea, oferind mită în schimbul informaţiilor preţioase. Iată ce spun în acest sens procurorii DIICOT în comunicatul remis presei: "De asemenea, probele administrate în cauză au reliefat conivenţa (complicitatea - n.r.) dintre reprezentantă/angajaţi ai societăţii comerciale şi funcţionari din cadrul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Constanţa care, în scopul obţinerii unor foloase necuvenite, le-au furnizat informaţii cu privire la data şi tematica unor controale efectuate la punctele de lucru ale societăţii, intervenind totodată în favoarea societăţii, pentru a evita orice răspundere contravenţională. Totodată, a rezultat faptul că angajaţi ai aceleiaşi instituţii au coordonat, în fapt, activitatea unor societăţi comerciale ce activează în domeniul farmaceutic, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei în scopul obţinerii de avantaje patrimoniale/alte foloase pentru societăţile astfel coordonate, inclusiv prin acţiuni de folosire abuzivă a funcţiei".
Parcă nu mai aveau frică de nimeni, aşa acţionau membrii grupării infracţionale. Cercetările efectuate de procurori au scos la iveală faptul că cei implicaţi în afacerea ilegală introduceau în Platforma informatică din asigurările de sănătate date informatice nereale, pentru a-şi deconta reţetele fictive. Astfel, bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a fost prejudiciat, banii ajungând în buzunarele infractorilor.
Zeci de saci de documente ridicaţi de procurorii DIICOT, în urma percheziţiilor de la Brăila
Procurorii DIICOT, ofiţerii DGA şi mascaţii Jandarmeriei Române au dat iama în casele persoanelor implicate în afacerea cu decontarea ilegală a citostaticelor, dar şi la locul de muncă al acestora. Dubele jandarmilor au împânzit oraşul. Concomitent, se făceau percheziţii la Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, la cele două puncte de lucru ale Farmaciei "Ahmeya - cel din Barieră şi cel de pe Şoseaua Buzăului -, la vila în care locuieşte familia Sgîrcitu, în cele două apartamente pe care soţia interlopului le folosea pe post de depozite.
În jurul orei 10, medicul de familie Paul Creţu se afla deja în maşina procurorilor, fiind dus pentru audieri tocmai în capitală. Două ore mai târziu, următorul care i-a "călcat" pe urme a fost şeful Secţiei Oncologie a SJU Brăila, dr. Cosmin Boldeanu. Anchetatorii au scos saci cu acte medicale din cabinetul acestuia, dar şi din cabinetul dr. Claudia Pleşea. În tot acest timp, pacienţii făceau coadă pe holul etajului 6, acolo unde se află Oncologia. Activitatea secţiei a fost blocată pe parcursul percheziţiilor.
După terminarea verificărilor la domiciliu, Liliana Sgîrcitu a fost adusă de procurori la punctul de lucru de pe Buzăului, dar şi la cele două apartamente din blocul B31, acolo unde-şi depozita actele firmei. Vecinii susţin că încă de la ora 6 au auzit bubuituri pe scară. "Bătea cineva puternic într-o uşă. Iniţial, am crezut că se bat vreunii pe scară. Mai târziu, am coborât la magazin şi am văzut mascaţi pe aici, cum mergeau de la un apartament la altul. Ambele sunt ale Lilianei", ne-au spus aceştia.
La prânz, anchetatorii au urcat cu aproximativ zece cutii goale, semn că aveau foarte multe documente de ridicat din "depozitul" societăţii "Ahmeya".
Până la ora închiderii ediţiei, percheziţiile nu erau finalizate la cele două apartamente de pe Şoseaua Buzăului. Vom reveni.
Titi Sgîrcitu abia fusese liberat condiţionat din Penitenciarul Focşani
• Sgîrcitu a fost condamnat, în octombrie 2012, la o pedeapsă de 4 ani şi 9 luni închisoare pentru şantaj • el a ajuns în Penitenciarul Focşani, iar judecătorii au dispus, vineri, liberarea sa condiţionată, după aproape 3 ani de închisoare
Alina MIHAI
Aflat în Penitenciarul Focşani, după ce a fost condamnat la o pedeapsă cu închisoarea de 4 ani şi 9 luni, şantajistul Titi Sgîrcitu a fost liberat condiţionat, vineri, 18 septembrie. Surse din cadrul Penitenciarului Focşani ne-au precizat că, la acest moment, condamnatul Sgîrcitu se află încă după gratii. Conform legii, dispoziţia instanţei urmează să fie aplicată în termen de 3 zile lucrătoare de la emitere.
Însă, la numai două zile după vestea privind liberarea, familia lui Sgîrcitu s-a trezit cu mascaţii la uşă, procurorii DIICOT dispunând percheziţii atât la sediile farmaciilor deţinute de Liliana Sgîrcitu în Brăila şi Constanţa, cât şi la domiciliul celor doi soţi. Aşa că, există posibilitatea ca în această situaţie Titi Sgîrcitu să nu mai beneficieze de liberarea condiţionată.
"Admite propunerea Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Focşani. Dispune liberarea condiţionată a condamnatului Sgîrcitu Titi, în prezent deţinut în Penitenciarul Focşani, din pedeapsa de 4 ani şi 9 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală pronunţată de Judecătoria Brăila. Atrage atenţia condamnatului asupra posibilităţii revocării liberării condiţionate în situaţia în care săvârşeşte o altă infracţiune înăuntrul restului de pedeapsă rămas neexecutat. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare", este soluţia pronunţată în şedinţă publică, pe 18 septembrie.
Cât de greu au trecut anii de detenţie în Penitenciarul Focşani pentru condamnatul Sgârcitu, nu ştim. Cert este că ieri, în cadrul acţiunii DIICOT, au avut loc percheziţii şi la Adrian Iacob, directorul Penitenciarului Focşani, unde este încarcerat Titi Sgîrcitu. În cazul directorului, procurorii au obţinut indicii privind comiterea unor posibile infracţiuni de corupţie, legate de un eventual transfer al deţinutului Titi Sgîrcitu din Penitenciarul Focşani într-o altă unitate, dar şi de favorizarea acestuia. Unele surse susţin că deţinuţii brăileni nu se mută degeaba la Penitenciarul Focşani. Se pare că acolo deţinuţii au şanse să fie liberaţi condiţionat mult mai repede.
Ieri, directorul Penitenciarului Focşani a fost şi el dus la Bucureşti, la audieri, împreună cu un farmacist vrâncean, Mircea Harca, patronul SC Brifarm şi socrul directorului Clubului Sportiv Unirea Focşani. Cei doi, susţin procurorii DIICOT, nu ar fi străini de afacerile derulate de soţia deţinutului Titi Sgîrcitu.
De ce a ajuns Titi Sgârcitu la închisoare
Cunoscut drept primul cămătar al Brăilei, nume greu în lumea interlopilor locali, Sgârcitu a primit, în octombrie 2012, condamnare după condamnare în dosarele în care era judecat şi a ajuns la închisoare. În 2012, judecătorii gălăţeni au dat sentinţa finală pentru interlopul Sgîrcitu şi apropiaţii săi în cazul atacului din 2007, de la discoteca lui "Piciu", din Tichileşti. Pedeapsa a fost redusă însă la jumătate faţă de cea aplicată în primă instanţă, astfel că Titi Sgîrcitu a primit doar un an şi 10 luni, faţă de 4 ani cât primise cu un an în urmă. Fapta pentru care a primit pedeapsa s-a petrecut în octombrie 2007, când, împreună cu nepotul său şi mai mulţi acoliţi, a provocat un scandal monstru la barul lui "Piciu". După numai două săptămâni, Titi Sgîrcitu a fost condamnat de Curtea de Apel Galaţi şi în dosarul de şantaj. Şi în această cauză interlopul a obţinut o reducere a pedepsei aplicate în primă instanţă, de la 7 ani închisoare la 4 ani şi 8 luni închisoare. Fratele lui, Ionel Sgîrcitu, a fost şi mai norocos, acesta fiind condamnat la 2 ani şi 2 luni închisoare, cu suspendare, deşi în primă instanţă primise 3 ani şi 4 luni închisoare, cu executare. "Locotenentul" fraţilor Sgîrcitu, Ionuţ Agheboaie, zis "Marati", a obţinut şi el o pedeapsă mai mică, faţă de aceea dată în noiembrie 2011 de Judecătoria Brăila, având de executat 3 ani şi 5 luni închisoare.
În acest dosar, fraţii Sgîrcitu şi amicul lor au fost judecaţi pentru că au agresat un brăilean, în plină stradă, care a împrumutat de la ei aproximativ 8.000 de euro, pe care i-ar fi restituit fără să achite şi camătă. În acelaşi dosar, Titi Sgîrcitu a fost judecat şi pentru alte trei infracţiuni de şantaj asupra altor persoane. Scandalul public provocat de fraţii Sgîrcitu, împreună cu Ionuţ Agheboaie, parte vătămată fiind Constantin Geangu, a avut loc în ziua de 7 iunie 2009, în apropierea agenţiei Viziru a Raiffeisen Bank. Potrivit anchetatorilor, Titi şi Ionel Sgîrcitu, ajutaţi de prietenul lor "Marati", l-au bătut şi şantajat pe Geangu, de 30 de ani, care le datora bani la împrumuturi cu camătă, totalizând 8.000 de euro. Geangu a ajuns la spital cu nasul spart şi a avut nevoie de 12 - 14 zile de îngrijiri medicale. Întreaga scenă a fost filmată de camerele de supraveghere de la bancă, însă singurul acuzat atunci de lovire sau alte violenţe (n.r. - până la urmă victima şi-a retras plângerea pentru această infracţiune) a fost Agheboaie, care avea asupra sa şi un briceag, cu mânerul căruia l-a lovit în cap pe Geangu. În urma contopirii pedepselor aplicate, Sgîrcitu a rămas să execute pedeapsa cea mai mare, respectiv 4 ani şi 9 luni închisoare, el urmând să intre în comisia de liberare condiţionată în toamna anului 2015, ceea ce s-a întâmplat acum. Râmâne de văzut dacă Titi Sgîrcitu va mai beneficia sau nu de liberarea condiţionată. (Alina MIHAI)
Boboc: "Dacă începe urmărirea penală, i se retrage sprijinul politic"
Contactat telefonic de redactorii "Obiectiv - Vocea Brăilei", copreşedintele PNL Brăila, Cătălin Boboc, nu s-a arătat prea încântat de situaţia în care se află consilierul local Paul Creţu. Liderul liberal a afirmat că în cazul în care va începe urmărirea penală, Creţu va fi exclus din partid fără discuţie. "Eu ştiu un lucru: toţi cei care se implică în astfel de chestiuni trebuie să dea socoteală. Indiferent cum îi cheamă, de unde sunt, cine, ce şi cum. De asemenea, avem prevederi statutare clare în sensul ăsta: dacă începe urmărirea penală, i se retrage sprijinul politic", a declarat Boboc.
Paul Creţu a venit în Partidul Naţional Liberal în baza OUG 55/2014 ("Ordonanţa traseiştilor"), care a permis aleşilor locali ca într-un termen de 45 de zile să îşi schimbe partidul fără a-şi pierde mandatul. Creţu a intrat în CLM Brăila, iniţial, pe lista PUER, însă în august 2014 s-a declarat consilier independent, după ce formaţiunea sub care a candidat a fost radiată din registrul partidelor politice. Şi mai interesant este că, încă din 2012 Tribunalul Bucureşti a admis comasarea prin absorbţie a PUER de către PER, însă atât Paul Creţu, cât şi fostul său coleg consilierul Dan Păun au continuat să activeze în CLM sub sigla PUER, până în august 2014. (Alexandru NECULA)
Sgîrcitu, câştigător la LOTO alături de capii poliţiei brăilene
În 2006, numele Sgîrcitu a fost implicat într-un amplu scandal. În urma unei anchete realizate de către "Obiectiv Vocea Brăilei" a ieşit la lumină o situaţie revoltătoare: capii poliţiei brăilene de la vremea respectivă au jucat la Loto pe acelaşi bilet cu Titi Sgîrcitu şi alţi interlopi. Mai precis, inspectorul-şef al IPJ Brăila, pe atunci, subcomisarul Cătălin Chivu, a câştigat la Loto 6/49 un autoturism Logan pe un bilet cumpărat împreună cu patru prieteni, printre care şi trei reprezentanţi ai lumii interlope brăilene. Biletul cumpărat de cei cinci, o schemă de 16 numere la care a contribuit fiecare cu câte un milion de lei vechi, purta pe spate semnăturile jucătorilor. Pe biletul cu pricina trona alături de semnătura fostului şef de poliţie Chivu, numele şefului Serviciului Judiciar din cadrul IPJ Brăila de atunci, Sorin Leţoiu, şi al interlopului Titi Sgîrcitu, secondat de alţi doi interlopi. "Viaţa mea privată nu interesează pe nimeni. Altceva? Care parte n-o înţelegeţi? Dacă aveţi de discutat altă problemă, vă ascult", a replicat în 2006 Chivu, negând implicarea sa în scandal. Ulterior a revenit şi a recunoscut că a jucat biletul respectiv, dar că nu ştia despre faptul că şi Titi Sgîrcitu îi era partener: "Nu am avut intenţia să am vreo legătura cu această persoană", şi-a încheiat explicaţiile fostul numărul 1 al poliţiei brăilene.
