Electoratul brăilean s-a arătat destul de interesat de referendumul privitor la demiterea din funcţie a preşedintelui suspendat, Traian Băsescu. Mai exact, brăilenii s-au înghesuit la urne încă de la prima oră a deschiderii centrelor de votare. Spre deosebire de alegerile locale, unde a fost vorba despre mai multe buletine de vot, la referendum lucrurile au fost mult mai simple. Alegătorii au fost chemaţi în intervalul 7.00 - 23.00, pentru a răspunde la întrebarea "Sunteţi de acord cu Demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu?" şi nu au avut decât să opteze pentru răspunsul "DA" sau "NU" din buletinul de vot, aplicând ştampila o singură dată, în interiorul unuia dintre cele două pătrate aferente opţiunilor menţionate. În aceste condiţii, la Brăila prezenţa la vot a fost una destul de bună. Primul comunicat al Biroului Electoral Central, de la ora 10.00, arăta că judeţul nostru a înregistrat 12,60% prezenţă la vot, de la deschiderea centrelor de votare. În mediul urban 13,03%, iar în cel rural 11,73%, procente care au clasat judeţul nostru pe locul 4 în ţară şi pe locurile - 2 pentru mediul urban şi 7 pentru cel rural. Cel de-al doilea comunicat BEC de la ora 15.30, cu ora de referinţă 14.00, spunea că Brăila este poziţionată pe locul 7 la nivelul ţării, cu o prezenţă la vot de 25,99%. În ceea ce priveşte mediul urban, Brăila ocupa poziţia a 5-a, cu 27,14%, iar în topul rural, locul 16, cu 23,65%. Ultimul comunicat înainte de închiderea ediţiei de ieri a cotidianului "Obiectiv" a venit la ora 18.30, având ca oră de referinţă 17.00. Potrivit acestuia, Brăila ocupa locul 13
la nivelul ţării, cu o prezenţă la vot de 30,66%, pe primele trei locuri
fiind clasate judeţele Mehedinţi (44,37%), Olt (39,37%) şi
Teleorman, cu 38,24%. În ceea ce priveşte mediul urban,
la ora amintită, Brăila avea poziţia a şasea, cu 31,27%, iar în topul rural locul 19, cu 29,41%.
Plecând de la prezenţa electoratului brăilean la vot, redactorii "Obiectiv" au stat de vorbă cu politicienii locali pentru câteva declaraţii "la cald" în privinţa referendumului. Întrebaţi în legătură cu procentele obţinute în prima parte a zilei, cei amintiţi mai sus s-au împărţit în două tabere.
Tabăra optimiştilor
Liderul liberalilor brăileni, Cătălin Boboc, s-a arătat destul de încrezător în rezultatul referendumului. "Eu zic că la momentul ăsta suntem în grafic ca şi prezenţă, urmărim aspectul ăsta. La Brăila suntem în grafic, totuşi trebuie să avem atenţie maximă pentru că la nivelul ţării e loc de mai bine, trebuie să vedem ce facem, pentru că e păcat de munca unor oameni. Trebuie să tragem tare. În rest, probleme la vot nu au fost, nu am ce semnala. La un moment dat erau unii care stăteau în faţa secţiilor de votare şi încercau să convingă lumea să nu se ducă la vot sau să intimideze, dar nu ca şi fenomen de masă. Acum s-au liniştit lucrurile. La ora 14.00, la Brăila aveam 26%, ceea ce e mai mult decât în regulă", a declarat preşedintele PNL Brăila. La fel de optimist era şi deputatul PSD de Brăila, Mihai Tudose. Politicianul a încercat să explice că prezenţa la vot se va mări în a doua parte a zilei, după lăsarea serii.
"Este o zi normală, pe colegiul 4 nu au fost incidente. E atipică din punctul de vedere al momentului organizării scrutinului - din '92 până acum nu am mai avut alegeri în mijlocul verii, sunt afară 40 de grade -, dar sper că până seara lumea îşi va face datoria civică. În rest, n-a fost sesizată absolut nicio problemă - nici de bine, nici de rău, nici de la noi, nici de la ceilalţi. Aşteptăm să vedem valul de la 18.00, până la final. Să vedem... Sunt optimist din punct de vedere al procentului de vot per total, municipiu - judeţ, sărim de 50%", a declarat Tudose.
O părere asemănătoare a manifestat şi Sergiu Diacomatu, preşedintele Fundaţiei "Fiii Brăilei". "Până la această oră e destul de multă linişte. În general se votează seara, datorită vremii, a caniculei, probabil că vom avea o prezenţă mai mare la vot în cursul serii, mai ales dacă ţinem cont de faptul că urnele sunt deschise până la ora 23.00. Procentul este unul destul de mare, apropiat de cel de la alegerile locale, ceea ce înseamnă că totuşi a existat o mobilizare din partea partidelor politice", a încheiat Diacomatu.
Tabăra pesimiştilor
Mai puţin încrezători în demiterea preşedintelui României s-au arătat Florin Drăgan, vicepreşedintele Partidului Noua Republică Brăila, Ionel Alexandru, liderul filialei locale a PNG şi PPDD-istul Sorin Ovidiu Bălan. "La ora 14.00 procentul a ajuns la 21% la nivel naţional. Având în vedere că în 2009 a fost 24% la ora 12.30, cu o oră şi jumătate mai devreme, demonstrează că interesul publicului pentru referendumul organizat de Parlament e destul de scăzut. S-ar putea - dacă se desfăşoară normal şi având în vedere şi temperaturile de afară, faptul că populaţia disciplinată sau mai în vârstă, a votat de dimineaţă -, să nu se atingă cvorumul", a declarat Drăgan. Ceva mai amănunţit în explicaţiile pentru nereuşita referendumului a fost Ionel Alexandru. "Referendumul, din punctul nostru de vedere, a picat ca nuca în perete - chiar în mijlocul verii, când lumea numai la aşa ceva nu se gândeşte. Am mai fost implicat într-un astfel de referendum în 2003, cel pentru modificarea Constituţiei. Atunci, pe la ora 17.00, procentul de participare la Brăila era de 11% şi a trebuit să se prelungească cu o zi, în mod ilegal, bineînţeles. Revenind la situaţia actuală, după scadalurile interne, consider că asta este soarta acestui referendum, adică lumea nu este deloc interesată. Nu cred că se va obţine pragul de 50%, în primul rând datorită acestui spectacol dezagreabil în care a fost implicat electoratul. Consider că s-au cheltuit nişte bani degeaba de către actuala putere - am înţeles că e vorba de 100 de milioane lei noi -, când se putea realiza acest referendum în toamnă, la timpul potrivit şi poate era alt rezultat. Dar la asemenea politicieni, asemenea rezultat", a explicat Alexandru. Plecând de la aceeaşi problemă, şi Sorin Ovidiu Bălan, preşedintele PPDD Brăila, şi-a manifestat scepticismul în privinţa referendumului. "Indiferent la ce procent iese, e o cheltuială inutilă. Se ştia rezultatul, era clar că nu o să vină 7 milioane de oameni, mai ales pe 40 de grade afară. Băsescu rămâne la Cotroceni şi o să ne ia dracu' doi ani de zile de acum încolo. Ferească Dumnezeu, pentru că eu personal - dacă o să fie, de exemplu, 80% împotrivă -, nu îl mai consider pe Băsescu preşedinte şi o să mă şi comport ca atare şi probabil că multă lume o să facă la fel. E o cheltuială, oamenii de rând, cei care au de suferit în primul rând după urma felului în care au furat derbedeii ăştia, îşi pun o speranţă, aceasta o să fie deşartă. Asta e. Şi o să avem doi ani de zile în care Băsescu va începe să se răzbune pe toată lumea care l-a contestat", a încheiat Bălan.
Dumitriu: "La Brăila se poartă foarte mult turismul electoral"
Spre deosebire de cei amintiţi mai sus, preşedintele PDL Brăila, Constantin Dumitriu, a avut foarte multe semnalări de făcut la adresa desfăşurării referendumului pe plan local. "La Brăila se poartă foarte mult turismul electoral. Sunt oameni care votează în mai multe secţii din municipiu, sunt oameni care votează din municipiu, în judeţ şi oameni care votează din judeţ, în municipiu. Se merge şi cu urna mobilă - s-a mers la Spitalul de Psihiatrie, unde sunt acei pacienţi care nu pot nici să citească, nici să scrie şi li s-a dat să voteze. Au mai fost în spitale urne mobile şi au votat medicii pe acestea. Depunerea cererilor pentru urne mobile s-a închis la ora 7 dimineaţa, ei fac în continuare cereri pentru urne mobile. Au votat oameni pe liste suplimentare în municipiu, în secţii de care nu aparţineau, cu acordul preşedintelui de secţie", a declarat democrat liberalul. Acesta a ţinut să precizeze că membrii PDL urmăresc în permanenţă secţiile de votare şi că vor continua să semnaleze "abuzurile" descoperite. "Rezumând, ceea ce eu am anunţat că va fi o fraudă de proporţii, practic se întâmplă. În anumite cătune din judeţ, listele suplimentare sunt 30% din votanţii întregi pe secţia respectivă, deci fraudă de proporţii. Urmărim permanent, am depistat deja două cazuri, au apărut pe televiziune, avem mult mai multe cazuri de vot multiplu, care vor fi scoase la iveală în următoarele zile. Semnalăm abuzuri ale preşedinţilor secţiilor de votare, care nu vor să ne dea listele suplimentare de la sfârşitul zilei, cu toate că este o circulară a Biroului Electoral Central, prin care sunt obligaţi, tocmai pentru a nu reuşi să verificăm votul multiplu. Abuzuri ale preşedinţilor secţiilor de votare de a nu ne da copii ale proceselor verbale la numărătoare, tocmai pentru a schimba rezultatul votului", a încheiat Dumitriu.
Probleme şi semnalări
În ceea ce priveşte semnalarea de incidente neplăcute, atât reprezentanţii BEJ, cât şi lucrătorii IPJ Brăila ne-au confirmat că nu au primit foarte multe semnalări deosebite până la închiderea ediţiei. "Sunt cele care se întâlnesc de obicei în aceste situaţii. Au fost câteva probleme doar cu listele suplimentare, cu întocmirea acestora, au existat persoane care au vrut să voteze la altă secţie decât cea arondată, probleme care s-au soluţionat pe loc", ne-a declarat judecătorul Viorica Alionte, din partea BEJ Brăila, în prima parte a zilei. Nici în ceea ce priveşte situaţia prezentată de către IPJ Brăila nu au apărut probleme foarte serioase. Mai exact, poliţiştii brăileni au anunţat că au primit 3 semnalări de acest gen, în mediul rural, care nu s-au dovedit însă a fi cazuri deosebite. "Duminică, 29 iulie, la nivelul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Brăila au fost efectuate verificări cu privire la trei incidente semnalate în legătură cu desfăşurarea referendumului naţional. Incidentele au fost sesizate prin S.N.U.A.U. 112, două fiind din mediul rural. Poliţiştii efectuează verificări pentru clarificarea tuturor situaţiilor semnalate. Una dintre sesizări nu s-a confirmat, iar persoana care a apelat numărul unic 112 a fost sancţionată contravenţional, conform Legii 61/1991 (republicată)", a declarat inspector Jenel Şogor, purtătorul de cuvânt al IPJ Brăila. Potrivit acestuia, poliţiştii brăileni continuă activităţile pentru prevenirea şi combaterea faptelor de natură penală şi contravenţională care intră sub incidenţa Legii referendumului. "Pentru descurajarea «turismului electoral» au fost instituite şase microfiltre şi opt patrule auto, care acţionează pe drumurile naţionale şi europene, fiind oprite şi verificate autovehiculele suspectate că efectuează curse de transport persoane în acest scop", a mai completat sursa citată.
La capitolul turism electoral, PDL-iştii, prin intermediul lui Cristian Boureanu, au semnalat la nivel naţional un caz de acest gen, petrecut chiar în municipiul nostru. La Brăila, o persoană a fost identificată şi confirmată, cu domiciliul în Brăila, a votat la secţia 34 şi apoi a votat şi la secţia 262 din comuna Unirea, judeţul Brăila. S-a depus plângere penală la Parchet", a explicat Boureanu pentru postul de televiziune B1TV. În urma prezentării cazului amintit, poliţiştii brăileni s-au autosesizat şi au demarat cercetări. "Astăzi, ora 14:20, poliţişti de la Poliţia Municipiului Brăila s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că, pe un post de televiziune naţional, un deputat a declarat public faptul că un brăilean a votat la două secţii diferite. Poliţiştii au efectuat cercetări şi l-au identificat pe bărbatul în cauză (H.I., 37 de ani, din Brăila), stabilind că acesta a votat la o secţie din municipiu şi una din comuna Unirea, judeţul Brăila.
Bărbatului i s-a întocmit dosar penal pentru exercitarea votului multiplu, faptă prevăzută şi pedepsită cu închisoare între şase luni şi cinci ani (art. 54, alin. (2) din Legea 3/2000, privind organizarea şi desfăşurarea referendumului)", a mai declarat inspector Jenel Şogor. Potrivit unor surse, cazul a fost probat şi este chiar primul dosar penal la nivel naţional vizavi de referendum, care presupune o astfel de faptă.
Un alt lucru demn de menţionat este acela că la Brăila problemele la nivelul referendumului nu au ţinut numai de încălcarea legii, ci şi de organizare. Mai exact, observatorii, membrii şi preşedinţii secţiilor de votare au trebuit să fie prezenţi la secţiile de votare încă de la ora 6.00, moment în care firmele de transport în comun abia îşi începeau activitatea.
