* din ciclul de articole: Farmacia pe înțelesul tuturor
Cu o experiență de 48 de ani, farmacistul primar Ion Bobaru prepară și acum leacuri după rețete străvechi, multe din cea mai veche Farmacopee Română, tipărită la 1862 de brăileanul C.C. Hepites, cu aprobarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Practic, în cea mai veche farmacie din Brăila, farmacistul brăilean prepară leacuri la masa de lucru a lui Ion Faltis, aceeași de la 1897. Începând cu 2 februarie 2023, în fiecare joi, într-o rubrică dedicată, farmacistul Ion Bobaru va informa cititorii cu privire la folosirea corectă a plantelor medicinale, această binecuvântare pe care natura ne-a oferit-o tuturor.
La începuturile omenirii tratamentul bolilor se făceau cu remedii care proveneau din lumea vegetală, animală sau minerală. De procurarea și prepararea plantelor medicinale se ocupau mai ales vârsnicii și femeile. Aceste remedii se foloseau și se preparau în mod empiric acasă. Odată cu apariția farmaciilor, de remediile contra bolilor s-au preocupat farmaciștii care preparau leacurile în farmacii.
Înainte de medicamentele de sinteză, materia primă pentru prepararea medicamentelor în farmacie erau în principal plantele medicinale. Și astăzi sunt bolnavi care preferă tratamentele naturale în scop preventiv sau ca terapii complementare la medicația alopată recomandată de medicii curanți.
O parte dintre bolnavi doresc să cultive, să recolteze și să prepare personal aceste remedii naturale în gospodărie. Este un adevarat hobby această îndeletnicire.
O importanță deosebită în utilizarea plantelor medicinale o reprezintă recunoașterea, recoltarea, uscarea și procesarea plantelor lor. Toate plantele medicinale au o perioadă optimă de recoltare. În perioada optimă de recoltare concentrația în principii active este maximă.
Începând cu luna mai până la începutul lunii octombrie, când cade bruma, voi prezenta lunar unele plante medicinale care se recoltează în fiecare lună.
În prezentare voi aborda identificarea, recoltarea, conținutul în principii active și întrebuințările lor în medicina traditională. Principalele plante care se recoltează în luna mai sunt: salcie, mușețel, nalbă, trei frați pătați (panseluțe), saschiu, soc, iederă și piciorul lupului.
În această săptamână vă prezint: salcia
1.SALCIA ( Salix caprea)
Calitățile terapeutice ale salciei (în special scoarța de salcie) se datorează faptului că este o bogată sursă de salicină, identificată și extrasă în 1827 de farmacistul francez H. Leroux. Salicina este un derivat de acid salicilic. Din salicină s-a obținut apoi celebra aspirină, Denumirea Comună Internațională (D.C.I.) fiind acidul acetilsalicilic. Putem numi fără teama de a greși că salicina este străbunica naturală a aspirinei. Mulți fitoterapeuți denumesc scoarța de salcie ca fiind „aspirina vegetală”. Astăzi aspirina se fabrică exclusiv prin sinteză.
Nota farmacistului: Aspirina este un nume “depus” și înregistrat de firma germană Bayer pentru acidul acetilsalicilic și nici un producător de medicamente nu are voie să numească medicamentul fabricat de el cu numele de Aspirină.
Foarte mulți producători de medicamente fabrică acidul acetilsalicilic, exclusiv prin sinteză, sub formă de comprimate, dar cu denumiri diferite ca de ex: europirin, rompirin, aspro, acetasol, acetysal, ruspirin, aspimax etc. În România, se fabrică o aspirină care este botezată cu numele de Acid acetilsalicilic care este chiar DCI-ul”. Toate virtuțile acidului acetilsalicilic (aspirinei) se potrivesc și preparatelor farmaceutice obținute din scoarța de salcie. Să le enumerăm pe scurt:
La început, în jurul anului 1895 salicilați au fost introduși în terapeutică ca tratament simptomatic pentru acțiunea analgezică și antipiretică, în durerile de cap, dentare, articulare, musculare, de spate, nevralgii, faringiene, febrifug. Ca antiinflamator, derivații acidului salicilic se folosesc pentru combaterea reumatismului poliarticular acut și atenuează inflamațiile articulare în poliartrita reumatoidă, acidul acetilsalicilic făcând parte din grupul antiinflamatoarelor nesteroidiene. În anul 1948 i se descoperă acidului acetilsalicilic virtuțile terapeutice în afecțiunile vasculare și cardiace. Astfel, derivații de acid salicilic (acidul acetilsalicilic și salicina) încep să fie indicați pentru inhibarea agregării plachetare (fluidifică sângele, împiedicând formarea trombilor) în angina pectorală, infarctul miocardic acut, în profilaxia unui infarct miocardic. De asemenea se folosește în profilaxia infarctului cerebral, profilaxia trombozei vaselor coronariene, profilaxia trombozei venoase periferice. Producătorii de medicamente au fost inventivi dând noi denumiri comerciale acidului acetilsalicilic pentru aceste boli. Exemplu : pentru afecțiunile aparatului cardio-vascular medicamentele pe bază de acid acetilsalicilc au fost botezate Aspirin cardio, Aspenter, iar pentru fluidificarea sângelui din vase medicamentele au nume ca Vasopirin, Thrombo ass, Prevas.
Printre inconveniențele folosirii aspirinei în terapeutică se numără, în primul rând o anumită frecvență a reacțiilor adverse în special la nivelul tubului digestiv precum pirozis (arsuri la stomac), gastralgii, grețuri, vomă, microhemoragii gastrice.
Toate acestea pot fi înlăturate folosind preparatele din scoarță de salcie, unde acidul salicilic din molecula aspirinei se află sub forma unui fitocomplex (salicina), ceea ce face a fi mai puțin nociv pentru tubul digestiv.
Identificare (Descrierea plantei)
Salcia reprezintă unul dintre cele mai banali arbori care populează pământul, ușor de recunoscut prin coroana sa neregulată, cu tulpina strâmbă cu ramuri subțiri, flexibile care atârnă până la nivelul solului. Scoarța tânără este netedă, cenușie-verzuie, frunzele sunt lung lanciolate. Înflorește înainte de a înfrunzi. Este nelipsită de pe malul luncilor, pe toate văile râurilor și zăvoaie având mari cerințe față de umiditate. Are o putere extraordinară de regenerare.
Recoltare și uscare
Scoarța de salcie se recoltează de la diversele specii de salcie și se prelucrează sub formă de pulbere, decoct, tinctură, vin care se folosesc intern, sau extern sub formă de băi.
Notă: Dacă recoltarea părților aeriene ale plantelor medicinale (frunze, flori, semințe, fructe), se face eșalonat începând de primăvara până toamna târziu, recoltarea scoarțelor se face numai primăvara odată cu începerea circulației sevei (aprilie-mai).
În această perioadă scoarța se îndepărtează cel mai ușor de pe partea lemnoasă. Se folosesc ramurile și tulpinile în vârstă de 2-4 ani, făcându-se incizii longitudinale cu ajutorul unui cuțit. Se scurtează scoarța în fragmente de 10-20 cm, după care urmează procesul de uscare, aceasta putând fi naturală sau forțată. Uscarea naturală se face în șoproane, podurile caselor, verande sau direct la soare când condițiile atmosferice permit acest lucru. În spațiile de uscare trebuie să existe o ventilație suficientă pentru că aerul să poată fi eliminat cu ușurință, trebuie să fie curate și chiar dezinfectate cu fum de pucioasă pentru a preveni mucegăirea.
Uscarea artificială, grăbește procesul de uscare și este de preferat în cazul când condițiile atmosferice nu sunt îndeplinite pentru o uscare naturală (ca de exemplu umiditatea relativă a aerului este mai mare de 70% sau temperatura atmosferică este sub 10 grade). În gospodărie, uscarea artificială se face într-un cuptor de aragaz, la foc mic, cu ușa întredeschisă sau într-un cuptor electric cu convecție, când pot fi setate temperatura între 600 – 700 și timpul de uscare.
Compoziția chimică
Scoarța de salcie conține în principal salicină care a devenit, mai apoi, model pentru sinteza aspirinei. Alături de salicină s-au mai izolat taninuri, flavonozide, rezine iar în amenți (mâțișori) o substanță estrogenică, ceea ce îi face să fie utilizați în ameliorarea sindromului premenstrual și a menopauzei.
Din scoarța de salcie se pot obține pulbere, ceaiuri(decoct), tinctură, vin.
Pulbere. Salcia bine uscată se macină într-o râșniță de cafea. Pulberea se folosește amestecând-o cu miere sau un lapte fermentat.
Decoct (sau fiertura): 2 linguri scoarță uscată și mărunțită se fierb la foc mic timp de aproximativ 5 minute în 500 grame apă, într-un vas, de preferință din inox sau emailat. Se completează la final apa evaporată. Se filtrează cât este încă fierbinte prin tifon sau vată medicinală umezită cu puțină apă. Se îndulcește după gust cu miere sau zahăr. Diabeticii pot folosi îndulcitorii de sinteză.
Tinctura: 4 linguri scoarță de salcie, uscată și mărunțită groscior se pun la macerat în 200 grame alcool alimentar, sau alt produs distilat obținut în gospodărie, timp de 10 zile, agitându-se zilnic. Se filtrează prin tifon. Termenul de valabilitate 2 ani de zile. Administrare 30 pic de 3ori pe zi.
Vin.: 4 linguri scoarță de salcie uscată și mărunțită groscior se amestecă cu 1 litru vin roșu adus la fierbere. Se lasă în contact timp de 10 zile agitându-se zilnic, după care se filtrează. Se poate păstra și 2 ani dacă vinul este de bună calitate.
Datorită conținutului în alcool a tincturii și a vinului, nu se recomandă conducătorilor auto sau celor cu intoleranță la alcool.
Tratamente interne
Multe afecțiuni și boli beneficiază de terapie complementară cu preparate din salcie. Din punct de vedere medical aceste preparate fac parte din grupul suplimentelor terapeutice completând în mod pozitiv medicația recomandată de medicii curanți.
Tratamentul durerii: Durerea este un rău necesar, pentru că este un prim simptom al unei boli. De cele mai multe ori omul ajunge în farmacie sau în fața medicului forțat de durere. Durerea este provocată de mai mulți factori, cei mai frecvenți fiind factorii infecțioși și/sau inflamatorii. Indiferent de unde este localizată durerea, la nivelul aparatelor, la nivelul capului, prima reacție a celui suferind este să ia ceva ca să-i potolească durerea. Au apărut zeci de medicamente de sinteză pornind de la materii prime de origine vegetală pentru a combate durerea. O asemenea substanță, a fost la începutul secolului trecut, salicina, izolată din scoarța de salcie, din care s-a sintetizat o grupă întreagă de medicamente antiiflamatorii, antidurere așa numita grupa salicilaților. Marea majoritate a bolilor infecțioase și inflamatorii sunt însoțite de creșterea temperaturii corpului.
Pentru aceste 2 mari simtome(durerea și hipertermia), ce însoțesc foarte multe boli, derivații de salicină sunt cei mai folosiți în terapeutică.
Pulbere: câte un vârf de linguriță de 2 ori pe zi în puțină miere, suc natural sau un lapte fermentat.
Decoct, se bea câte 2 cești pe zi.
Tinctura câte 30 picături de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai divers.
Vinul se administrează 30 ml pe zi, toate acestea după masă
Farmacia Faltis prepară capsule pe bază de scoarță de salcie și de rădăcină de lemn dulce pentru combaterea diverselor dureri de diferite etiologii (cauze).
Tratamentul și prevenirea bolilor aparatului cardiovascular și cerebral se face si prin folosirea unor preparate din scoarță de salcie. O alternativă la terapia clasică poate fi consumul regulat de preparate din scoarță de salcie.
Pulbere câte un vârf de linguriță de 2 ori pe zi în puțină miere, suc natural sau un lapte fermentat.
Decoct, se bea câte 2 cești pe zi.
Tinctura câte 30 picături de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai divers.
Vinul se administrează 30 ml pe zi, toate acestea după masă.
Boli ale aparatului circulator periferic – varice, flebite, hemoroizi, fragilitate capilară, telangiectazia (capilare dilatate), venectazii (vene dilatate). Salicina din scoarța de salcie fluidifică sângele prevenind apariția cheagurilor de sânge în vene și capilare.
Pulbere câte un vârf de linguriță de 2 ori pe zi în puțină miere, suc natural sau un lapte fermentat.
Decoct, se bea câte 2 cești pe zi.
Tinctura câte 30 picături de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai divers.
Vinul se administrează 30 ml pe zi, toate acestea după masă.
Boli ale aparatului urogenital (cistite, pielite, metroragii, colici renale).
Pulbere câte un vârf de linguriță de 2 ori pe zi în puțină miere, suc natural sau un lapte fermentat.
Decoct, se bea câte 2 cești pe zi.
Tinctura câte 30 picături de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai divers.
Vinul se administrează 30 ml pe zi, toate acestea după masă.
Bolile sistemului nervos central
E de dată recentă folosirea derivaților de salicină pentru bolile sistemului nervos central. Astfel, în anul 2013 o comunicare directă, pe fluxul de informații medicale, către profesioniștii din domeniul sănătății arăta așa:
“Derivații salicilici ar putea fi utilizați în curând și pentru calmarea stărilor de furie, susține un studiu realizat în SUA. O echipă de cercetători americani de la Universitatea din Chicago a descoperit că pe lângă efectele sale în reducerea inflamațiilor, a derivaților de acid salicilic poate induce o stare de calm. Un răspuns inflamator rezultat în organism reprezintă cauza activării stării agresive. Cercetarea sugerează că inflamația îi face pe oameni să fie predispuși la accese de furie iar reducerea ei folosind derivații salicilici au efect de calmare a stărilor de furie și agresivitate”.
Pornind de la această informație se pot recomanda preparatele din salcie în afecțiuni ale sistemului nervos central.
Pulbere câte un vârf de linguriță de 2 ori pe zi în puțină miere, suc natural sau un lapte fermentat.
Decoct, se bea câte 2 cești pe zi.
Tinctura câte 30 picături de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai divers.
Vinul se administrează 30 ml pe zi, toate acestea după masă.
Boli neurologice (cefalee, migrenă, accidentele vasculare, distonii neurovegetative, nevralgia de trigemen).
Pulbere câte un vârf de linguriță de 2 ori pe zi în puțină miere, suc natural sau un lapte fermentat.
Decoct, se bea câte 2 cești pe zi.
Tinctura câte 30 picături de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai divers.
Vinul se administrează 30 ml pe zi, toate acestea după masă.
Boli de natura inflamatorie tip reumatic și guta.
Salicilații au fost printre primele medicamente în tratarea reumatismului și a gutei.
Pulbere câte un vârf de linguriță de 2 ori pe zi în puțină miere, suc natural sau un lapte fermentat.
Decoct, se bea câte 2 cești pe zi.
Tinctura câte 30 picături de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai divers.
Vinul se administrează 30 ml pe zi, toate acestea după masă.
Boli ale cavității bucale (afte, gingivite, micoze, abcese dentare)
Pulbere câte un vârf de linguriță de 2 ori pe zi în puțină miere, suc natural sau un lapte fermentat.
Decoct, se bea câte 2 cești pe zi.
Tinctura câte 30 picături de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai divers.
Vinul se administrează 30 ml pe zi, toate acestea după masă.
Afecțiuni ale aparatului osteo articular (artroze, spondiloze)
Pulbere câte un vârf de linguriță de 2 ori pe zi în puțină miere, suc natural sau un lapte fermentat.
Decoct, se bea câte 2 cești pe zi.
Tinctura câte 30 picături de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai divers.
Vinul se administrează 30 ml pe zi, toate acestea după masă.
Bolile frigului (hipotermia și degeratura). Un bun tratament în ameliorarea bolilor frigului îl reprezintă consumul unui ceai fierbinte care să conțină printre altele scoarță de salcie și flori de tei.
Not Folosirea îndelungată a preparatelor din scoarță de salcie poate irita mucoasa stomacală. De aceea se recomandă a se lua împreună cu un pansament gastric , cel mai cunoscut fiind Dicarbocalmul.
Tratamente externe
Băile călduțe la picioare ca și ceaiurile fierbinți, considerate de unii terapii empirice, sunt remedii benefice în tatamentul bolilor ce au cauze virale (gripa, răceala, afecțiunile căilor respiratorii superioare).
Vă prezint în continuare o asemenea fiertură.
Se aleg ramurile tinere, cele care sunt cât mai subțiri, și se taie în bucăți de aproximativ 5 -10 cm. Se prepară o fiertură din 500 g plantă, la 5 litri de apă, în care se adaugă un pumn de sare grunjoasă (pentru murături). Se pot face băi locale, la picioare, sau fiertura poate fi turnată în apa din cadă.
Informații despre procesarea plantelor medicinale sau alte preparate produse în laboratorul propriu, pot fi găsite la Farmacia Faltis din Brăila, Calea Galați nr. 29, tel. 0239615931, email: farmaciafaltis@yahoo.com . Preparatele farmaceutice proprii pot fi vizualizate pe site-ul farmaciei www.farmaciafaltis.ro.(deocamdată e în curs de actualizare)
Acum, pe site există doar o listă cu prospectele preparatelor din farmacie.
Farmacia deține “Certificat de bună practică farmaceutică pentru prepararea medicamentelor” acordat de Colegiul Farmaciștilor din Romania.
Nota farmaciei
Pentru a satisface în totalitate toate solicitările privind produsele farmaceutice preparate în farmacie angajăm farmacist stagiar , farmacist , farmacist rezident sau cu rezidențiat în farmacie .
În numărul viitor despre mușețel.
