Cei care pierd acum una din cele două surse de venit sunt doar primele victime ale proastei gestionări a bugetului pe parcursul acestui prim an de criză. Anul viitor, dacă noua lege a pensiilor va intra în vigoare, încă un val de nemulţumiri - mult mai mare decât cel iscat acum - va aduce probabil un noian de procese în spinarea Guvernului. Sunt vizate pensiile calculate în urma unor legi speciale, care au reţinut contribuţii simbolice şi au scurtat durata cotizării la bugetul asigurărilor sociale. Şi această lege este cerută de instituţiile care au creditat România cu 20 de miliarde de euro, însă forma în care va fi aplicată rămâne un mister până la adoptarea ei, după alegerile prezidenţiale.
Menţinerea unui efectiv de angajaţi prea numeros în sectorul bugetar şi amânarea altor măsuri nepopulare din cauza orgoliilor politice complică situaţia la fel de mult ca în anii '90, când întârzierea măsurilor celebrei terapii de şoc a ţinut România în loc cu preţul unor pierderi uriaşe pe toate planurile. Acum, Guvernul de la Bucureşti a ajuns să se împrumute de la bănci, cu dobânda pieţei, pentru că FMI nu a virat tranşa de împrumut din cauza crizei politice. Şi chiar dacă TVA şi alte câteva taxe nu vor creşte, se ştie deja că 1 ianuarie vine cu scumpiri. Cu zece ani în urmă, românii aşteptau luminiţa de la capătul tunelului. Astăzi, e rândul luminiţei de la capătul crizei să se lase aşteptată. Iar România încă stă pe loc.
