• luni, 4 noiembrie, între orele 12:00 - 14:00, arhiviștii brăileni s-au aflat în grevă de avertisment, solidari cu arhiviștii serviciilor județene din toată țara și ai Serviciului Municipiului București • „În cazul în care factorii decizionali nu vor aproba revendicările corpului profesional, se va declanşa GREVA GENERALĂ, începând cu data de 11 noiembrie 2024”, se precizează în comunicatul asumat de arhiviștii brăileni • arhiviștii din toată țara, inclusiv cei din Brăila, reclamă „inechitatea și discriminarea salarială la care sunt supuși față de Aparatul Central”, condițiile precare de muncă, precum și lipsa acută de personal • „Considerăm că salarizarea funcționarilor publici din cadrul compartimentelor organizate la nivel de servicii în cadrul instituției Arhivelor Naționale trebuie să fie unitară, neputând fi discriminatorie în funcție de locul unde își desfășoară aceștia activitatea”, a precizat arhivistul Giani Oltianu, șeful SJAN Brăila
Săptămâna aceasta a început cu o acțiune de protest fără precedent în analele României postdecembriste, menită să sensibilizeze opinia publică și să-i facă pe guvernanți să se așeze la masa negocierilor. Este prima grevă din istoria de 192 de ani a Arhivelor Naţionale ale României (ANR) și a Ministerului Afacerilor Interne (MAI), la care participă toate filialele județene ale Arhivelor Naționale, inclusiv Serviciul Județean Brăila (SJAN), instituție care conservă și administrează peste 5.000 de metri liniari de documente privind istoria Brăilei.
Astfel, angajații serviciilor județene și ai Serviciului Municipiului București din cadrul Arhivelor Naţionale ale României au intrat, luni, 4 noiembrie, între orele 12:00 și 14:00, în GREVĂ DE AVERTISMENT care a fost şi prima din istoria Arhivelor Naţionale ale României şi din istoria Ministerului Afacerilor Interne.
„În cazul în care factorii decizionali nu vor aproba revendicările corpului profesional, se va declanşa GREVA GENERALĂ, începând cu data de 11 noiembrie 2024! Angajații serviciilor județene ale Arhivelor Naționale ale României au ajuns la această formă de protest din cauză că toate demersurile de până acum nu au avut rezultatul scontat. Funcţionarii publici şi personalul contractual din serviciile județene ale Arhivelor Naţionale ale României au încercat, prin toate mijloacele legale posibile, să elimine inechitatea și discriminarea salarială la care sunt supuși față de Aparatul Central. Subliniem că suntem singura instituție rămasă în această situație de discriminare evidentă”, se precizează în Comunicatul protestatarilor, asumat de salariații SJAN Brăila.
Potrivit protestatarilor, o grevă generală a arhiviștilor ar avea urmări imprevizibile, chiar catastrofale pentru țară, pentru că nu s-ar mai da curs solicitărilor privind vechimea în muncă sau reconstituirea dreptului de proprietate, spre exemplu.
„Nerezolvarea inechităților salariale va duce la probleme serioase, cu urmări catastrofale pentru o societate democratică: nesoluţionarea numeroaselor solicitări privind vechimea în muncă sau reconstituirea dreptului de proprietate, neeliberarea actelor de stare civilă pentru dobândirea cetățeniei române, scăderea capacităţii instituției de gestionare a celor mai importante documente istorice care aparțin Fondului Arhivistic Naţional. Practic, funcţionarea unei societăţi democratice nu poate exista în afara Arhivelor Naționale ale României!
Mai mult decât atât, statul român este obligat să asigure documentelor istorice condiţii de păstrare și de conservare, care să le facă accesibile şi peste cinci secole, iar angajaţilor trebuie să le garanteze aplicarea principiilor constituţionale ale egalităţii de tratament între toţi salariaţii şi să evite discriminarea acestora”, precizează protestatarii.
Practic, arhiviștii reclamă inechitățile salariale existente în sistem, condițiile precare de muncă, precum și lipsa acută de personal. Arhiviștii din serviciile județene și cei din structura Municipiului București sunt în continuare discriminați în materie de salarizare, raportat la personalul instituției Arhivelor Naționale, încadrat, în mod nedrept, la „aparatul central”.
„Inechitățile și discriminarea salarială, lipsa acută de personal și condițiile precare de muncă au dus la plecări masive din Arhivele Naționale, personalul îndreptându-se spre alte instituții salarizate corect, care respectă principiul „la muncă egală, salariu egal”. Dacă demisiile vor persista în Arhivele Naționale, în majoritatea structurilor județene se va pune lacătul pe ușă! Domnilor Guvernanți, avem încredere că vă veți îndrepta atenția spre una dintre cele mai importante instituții din România, care gestionează 343.334 m.l. de documente create începând cu anul 1001!”, se mai precizează în Comunicatul arhiviștilor. Anul 1001 se referă la documentele din Transilvania, emise de cancelaria regelui maghiar încă de acum un mileniu.
„Consider că solicitările noastre sunt întemeiate”
„Consider că, după 28 de ani de activitate în slujba Arhivelor, făcută cu pasiune și devotament (mutarea sediului, perioada cu sute de cereri primite zilnic referitoare la terenurile agricole și imobile, condiții improprii de lucru - lipsa căldurii timp de 4 ani și altele) pot să fiu o voce care susține salarizarea unitară între angajații din Aparatul Central și cei din teritoriu, cu aceleași atribuții. Discrepanța de salarizare este semnificativă, iar justificarea colegilor din Aparatul Central că execută „lucrări complexe” o pot demonta doar cu câteva exemple. Astfel, cel puțin în ultimii 10 ani, absolut toate procedurile interne și propunerile de modificare legislativă au fost lucrate de toți angajații din Arhivele Naționale. Amintind și faptul că toate proiectele la nivel național ale instituției, derulate cu fonduri europene, au fost inițiate și implementate de angajați aflați în structurile județene. Consider că solicitările noastre sunt întemeiate, prin acest protest ne dorim susținerea conducerii Arhivelor Naționale și a ministerului de resort pentru eliminarea, cât mai grabnică, a inechităților salariale”, ne-a declarat Ștefania Botez, consilier superior în cadrul SJAN Brăila, unul dintre „veteranii” Arhivelor brăilene.
Colegul Ștefaniei, arhivistul Giani Oltianu, șeful SJAN Brăila, ne-a transmis următoarele:
„ Instituția Arhivelor Naționale, organ de specialitate al administrației publice centrale în subordonarea Ministerului Afacerilor Interne, este unica autoritate de reglementare și control în domeniul arhivistic, cu atribuții și competențe la nivel național. Atribuțiile instituționale specifice la administrarea, supravegherea și protejarea Fondului Arhivistic Național al României sunt comune atât compartimentelor din aparatul propriu, cât și structurilor de la nivelul județelor. Structurile de la nivelul județelor, inclusiv Serviciul București, sunt organizate și funcționează, potrivit organigramei și listei funcțiilor, în cadrul instituției Arhivelor Naționale, ca și celelalte compartimente, nefiind instituții de sine stătătoare în teritoriu. Așadar, structurile din județe și Municipiul București sunt subordonate nemijlocit directorului Arhivele Naționale, nu au personalitate juridică, nu au aparat propriu, nu au organigramă și stat de funcții propriu, nu au regim de servicii publice deconcentrate. De asemenea, în conformitate cu fișele de post, funcționarii publici din cadrul Arhivele Naționale au aceleași atribuții, indiferent de structura din care fac parte, Central sau județean. Prin urmare, considerăm că salarizarea funcționarilor publici din cadrul compartimentelor organizate la nivel de servicii în cadrul instituției Arhivelor Naționale trebuie să fie unitară, neputând fi discriminatorie în funcție de locul unde își desfășoară aceștia activitatea”.
Reamintim că arhiviștii brăileni conservă și administrează mai bine de cinci kilometri de documente vechi, majoritatea privind istoria municipiului și a județului Brăila (unele vechi de aproape două secole). La loc de cinste se află cel mai vechi document aflat în depozitele SJAN Brăila, și anume cartea din anul 1505 a lui Bogdan al III-lea, zis „Cel Orb”, domnul Moldovei, fiul lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Tot aici, se mai află Biblia lui Șerban Cantacuzino, de la 1688 (prima scrisă integral în limba română), acte domnești, hărți și vederi cu Brăila de altădată. Prin natura profesiei lor, arhiviştii verifică, ordonează şi inventariază mii de documente pentru a le transmite urmașilor urmașilor noștri. O altă componentă a activităţii desfăşurate de arhivişti vizează eliberarea de copii, extrase şi certificate de pe documente, atât de necesare pentru probarea vechimii în muncă, reconstituirea dreptului de proprietate sau dobândirea cetățeniei române.
