Efectele crizei se resimt tot mai acut în spitalele brăilene, care au ajuns la un pas de colapsul financiar. Situaţia s-ar putea rezolva după încheierea contractului pe 2009 cu CJAS, când se va şti exact pe ce buget se bazează fiecare spital. Cea mai mare unitate medicală din municipiu, Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, are datorii restante de 150 miliarde de lei, din care 45 de miliarde sunt numai pe medicamente şi materiale sanitare, restanţele fiind numai din anul 2008, nu şi din anii precedenţi. "Sunt doar datorii de creşteri salariale stricte. În loc să dăm la ce aveam noi de achitat, a trebuit să dăm la salarii", a precizat dr. Ştefan Mihăilescu, fostul manager al spitalului. Totuşi, în ceea ce priveşte medicamentele nu se poate vorbi de o criză deocamdată, spitalul fiind aprovizionat cu medicaţia de urgenţă, însă stocul ajunge pentru maxim o lună. Marea problemă este că furnizorii dau unele medicamente numai cu banii jos, doar cele simple, cum ar fi algocalminul, putând fi achiziţionate pe datorie. "Sunt îngrozit de momentul când furnizorii vor spune nu. Firmele ne vor da în judecată pentru sume restante şi vor câştiga, nici nu merită să reacţionezi. Conform contractului ai luat 5.000 de fiole, trebuie să le plăteşti, nu îi interesează pe furnizori că nu ştiu cine nu ţi-a dat banii. În plus, la cheltuielile de judecată sunt sume enorme. Dacă vine un executor judecătoresc şi îţi blochează aparatura, ce ai făcut?", a spus dr. Mihăilescu.
Fondul de salarii a ajuns la 92% din bugetul spitalului
O altă problemă ridicată de dr. Ştefan Mihăilescu, care acutizează criza financiară, este plata per caz (tariful pentru cazurile rezolvate) în spitale, a cărei valoare a rămas neschimbată din decembrie 2007, deşi euro a crescut, la fel şi salariile. "Plata per caz a rămas la fel ca în decembrie 2007, salariile au luat curbă ascendentă, euro a crescut, utilităţile cresc, şi atunci asta este criza în spitale. Adaptează plata per caz la noile preţuri, pentru că altfel se ajunge la datorii de miliarde restante. Toate spitalele sunt la fel, diferenţele sunt mici, dacă un spital are datorii mai mici, cu siguranţă a luat medicamente foarte puţine şi a trimis oamenii acasă să îşi cumpere singuri pastile. Este totul într-un echilibru deasupra unei prăpastii şi nu ştiu cât o să mai ţină", a mai adăugat dr. Mihăilescu. Sursa citată a precizat că salariile personalului medical au crescut anul trecut, fără ca Guvernul să aloce şi bani în acest scop. Fondul salarial reprezenta aproximativ 57%, în momentul în care s-a încheiat contractul anul trecut, ca în luna decembrie să ajungă la 92% din buget.
Mâncare pe datorie la maternitate
Spitalul de Obstetrică Ginecologie înregistra, la sfârşitul lunii ianuarie, datorii de circa 13 miliarde lei, aferente anului 2008. Din suma totală, aproape 6 miliarde lei reprezintă datoriile aflate în termenul de plată stabilit cu furnizorii, în special cei de medicamente. "Probabil că în ultima lună s-au mai adunat datorii. Cert este că avem datorii destul de importante, la furnizorii de alimente, de materiale sanitare, de medicamente. Totul este într-o dinamică, iar noi nu putem ţine pasul cu aceste creşteri de preţuri, la utilităţi în special, dar şi la alimente", a declarat dr. Mioara Sălcudeanu, managerul spitalului. Masa din spital a început să fie mai sărăcăcioasă din cauză că furnizorii de alimente nu mai vor să dea marfa pe datorie, astfel că raţia săptămânală de carne oferită pacientelor a fost redusă. În privinţa medicamentelor şi a materialelor sanitare, spitalul şi-a asigurat până în prezent strictul necesar pentru desfăşurarea activităţii în condiţii normale. "Baza cu care lucrăm există, dar nu ştiu cât va mai fi, dacă mai continuă această situaţie", şi-a exprimat îngrijorarea managerul spitalului.
Tichetele de masă restante de 5 luni
Şi salariaţii din spital simt efectele crizei pe propriile buzunare. La finele săptămânii trecute, reprezentanţii sindicatului Sanitas din Maternitate au prezentat conducerii o listă cu revendicări privind unele drepturi băneşti neacordate şi au solicitat explicaţii cu privire la situaţia financiară a unităţii. Dacă plata salariilor s-a făcut la zi, la acordarea tichetelor de masă există la acest moment o restanţă de 5 luni, aceasta fiind una dintre nemulţumirile sindicaliştilor. O altă revendicare s-a referit la majorarea salarială a asistenţilor medicali şi, nu în ultimul rând, sindicatul a insistat pentru plata celui de-al 13-lea salariu până la finele lunii martie. "Tichetele se vor acorda şi se vor da şi din urmă. Am încercat să le fac o promisiune, măcar în aprilie, de Paşti, să le dăm tichetele, poate pe o lună-două", a declarat dr. Mioara Sălcudeanu. În privinţa majorării salariale, managerul spitalului a explicat că ar trebui o mărire de peste 60%, pentru ca asistenţii medicali să ajungă la maximul grilei de salarizare, aşa cum au solicitat, ori bugetul nu permite. Nici plata celui de-al 13-lea salariu până la sfârşitul lunii martie nu este posibilă. "Banii pot fi verificaţi, acesta este bugetul. Dar în momentul când vom primi banii de la Casa de Asigurări de Sănătate, întâi se achită salariile, care au ajuns la 82-83% din total, apoi utilităţile, care sunt absolut obligatorii. Trebuie să achităm o parte din datorii, să plătim nişte facturi, pentru că altfel ne blocăm", a subliniat managerul Maternităţii.
Criza bate şi la uşa spitalelor de bolnavi cronici
Criza a găsit spitalele de bolnavi cronici fără datorii, deoarece au un mod de finanţare specific, la tarif pe zi, beneficiind în plus de bani pe programele naţionale de sănătate, însă şi aici blocajul financiar bate la uşă. Cu actualul buget, Spitalul de Psihiatrie "Sf. Pantelimon" mai poate rezista o lună, înainte de a lua măsuri restrictive, potrivit calculelor făcute de conducere. "Avem un contract pe trei luni, care se va termina peste câteva zile. Mergem pe media de anul trecut. Anul 2008 l-am încheiat fără datorii, ba chiar cu un excedent bugetar şi asta de fapt ne-a ajutat în perioada asta. Din socotelile noastre, cam o lună mai putem rezista, pe bugetul actual, dacă nu, vom începe să reducem din toate. În aprilie nu vom restricţiona nimic pe cheltuieli. Pe măsură ce criza se adânceşte, însă, şi numărul celor care vor avea nevoie de serviciile noastre va creşte. Dacă bugetul pe 2009 va fi ca cel de anul trecut, nu ne descurcăm. Ca să rezistăm, bugetul trebuie să fie cu cel puţin 15% mai mare decât cel de anul trecut", a declarat managerul Spitalului de Pshiatrie, Florentin Crăciun. Şi Spitalul TBC a încheiat anul 2008 fără datorii, iar aprovizionarea cu medicamente şi asigurarea hranei bolnavilor s-a făcut fără sincope. "Am făcut estimările bugetare pentru anul 2009, pentru a pregăti negocierile cu CJAS. Deocamdată ne aflăm în prelungirea contractului din 2008, sperăm că nu mai facem prelungiri prin acte adiţionale. În fiecare an am încheiat bilanţul fără datorii. Când facem estimările pe acest an trebuie să ţinem cont de creşterile salariale de anul trecut, de creşterea preţului la utilităţi, materiale sanitare", a declarat Gabriela Moroianu, managerul Spitalului de Pneumoftiziologie.
Buget de criză pe 2009
Bugetul din sănătate pe anul 2009 a fost comunicat Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Brăila, de către conducerea CNAS, în data de 18 martie. Bugetul este în sumă de 11.544.000 lei (115 miliarde de lei vechi) pentru servicii medicale de urgenţă prespitaliceşti şi transport sanitar şi în sumă de 84.964.000 lei (849 miliarde de lei vechi) pentru servicii medicale în unităţile sanitare cu paturi. Sumele aferente anului 2009 vor fi negociate şi contractate cu furnizorii de servicii în momentul în care ordonatorul principal de credite va declanşa procedura de începere a contractării pe anul 2009. Potrivit datelor furnizate de CJAS Brăila, pe trimestrul I 2009, bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate, transmis de ordonatorul principal de credite, a fost în sumă de 3.126.000 lei (31 miliarde lei vechi) pentru serviciile de urgenţă prespitaliceşti şi transport sanitar, iar pentru serviciile medicale în unităţile sanitare cu paturi, suma a fost de 26.380.000 lei (263 miliarde lei vechi). Sumele au fost contractate integral de CJAS Brăila cu furnizorii de servicii medicale în conformitate cu prevederile art. 37 din legea 500/2002.
Doar 80.000 de plătitori la sănătate şi 360.000 de beneficiari
În evidenţele CJAS Brăila sunt aproape 19.000 de contribuabili, dintre care peste 12.000 sunt nesalariaţi, care-şi plătesc la zi asigurarea de sănătate. Alte 60.000 de persoane sunt asigurate pe baza declaraţiilor nominale ale angajatorilor depuse pentru personalul salariat şi coasiguraţii acestora, iar numărul pensionarilor este aproape 100.000, în timp ce de serviciile medicale beneficiază până la urmă aproape toată populaţia, adică peste 360.000 de persoane. Potrivit unei propuneri recente a Ministerului Sănătăţii, cota contribuţiilor în sistem ar putea creşte de la 5,2% (pentru salariat), respectiv de la 5,5% (pentru angajator), la 6%, respectiv 6,5%. Măsura fiscală preconizată este cauzată de anunţatele disponibilizări. Având în vedere faptul că sunt foarte puţini contribuabili şi mult mai mulţi beneficiari, este greu de crezut că suma colectată va putea acoperi întregul pachet de servicii medicale. Iar numărul şomerilor va creşte şi aceştia nu vor mai plăti contribuţiile de sănătate. La nivelul judeţului Brăila există peste 7.000 de şomeri, dintre care aproape 5.000 nu primesc indemnizaţie. Valoarea debitelor înregistrate de brăileni la Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sociale de Sănătate se ridică la circa 1,5 milioane lei (15 miliarde de lei vechi).
Pacienţii ar putea ajunge să-şi plătească toate serviciile din spitale
Din cauza crizei financiare, pacienţii ar putea ajunge să-şi plătească toate serviciile din spitale, care, în trimestrul al patrulea, ar rămâne fără fonduri după cum arată situaţia actuală. Această previziune sumbră a fost făcută chiar de factori din conducerea Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate. Aceştia au atras atenţia asupra subfinanţării sistemului de sănătate şi asupra faptului că minusurile la buget pot duce la lipsa de medicamente, materiale sanitare, tratamente spitaliceşti şi chiar la neplata salariilor cadrelor medicale. Potrivit specialiştilor CNAS, cel mai mult vor avea de suferit serviciile spitaliceşti, astfel că nu vor putea fi asigurate servicii medicale pentru bolnavi. Dacă nu vor fi acordate aceste servicii, nu vor putea fi asigurate nici salariile pentru personalul existent, începând din trimestrul al patrulea, nici medicamente, nici materiale sanitare, şi nici hrana bolnavilor. Există deficit bugetar şi în alte domenii de asistenţă medicală, ceea ce va duce la creşterea listelor de aşteptare, nemulţumirea asiguraţilor şi neasigurarea decontării serviciilor la nivelul anului 2008, au mai avertizat specialiştii CNAS.
