O veste proastă pentru majoritatea elevilor, dar şi a profesorilor, a venit, ieri, de la Parlament: din acest an, vacanţa de vară se va desfiinţa. Mai exact, aceasta va fi înlocuită cu o vacanţă de doar trei săptămâni, în restul perioadei, adică timp de două luni, elevii urmând să desfăşoare activităţi extraşcolare profesionale, culturale, educative ori chiar religioase, îndrumaţi, evident, de profesori. Asta spune o lege adoptată ieri, tacit, de către Camera Deputaţilor - Legea 0104/2014, pe care o propuseseră anul trecut, în octombrie, câţiva deputaţi şi care fusese "uitată" în sertarele Parlamentului.
Argumentul principal: elevii nu erau supravegheaţi în vacanţe
Potrivit expunerii de motive care a însoţit proiectul, argumentul principal al parlamentarilor care au propus legea este unul destul de pueril: vacanţa de vară a elevilor este prea lungă în comparaţie cu numărul de zile libere ale părinţilor, care de regulă nu-şi pot lua decât două - trei săptămâni de concediu în timpul verii. În rest, copiii rămân în general nesupravegheaţi, iar astfel se expun riscurilor de a se alătura unor anturaje dubioase sau de a petrece prea mult timp în faţa televizoarelor.
"Trei luni în care elevii nu merg la cursuri înseamna prea mult, comparativ cu zilele libere ale părinţilor, care au concedii doar câteva săptămâni. În timpul în care nu sunt în grija unui adult, elevii ar putea sta prea mult în faţa televizorului, a calculatorului sau ar putea intra în anturaje dubioase. În acest sens, în timpul verii se va organiza "şcoala de vară", care va cuprinde cursuri cu caracter cultural-educativ, profesional, civic şi religios", se arată în expunerea de motive. În plus, arată iniţiatorii, nu este corect ca angajaţii din învăţământ să aibă un concediu atât de mare, comparativ cu restul angajaţilor din economie.
Ce spune legea
În mod normal, potrivit structurii anului şcolar 2013-2014, şcoala ar fi trebuit să se încheie pe 20 iunie şi să se reia pe 15 septembrie, vacanţa de vară durând între 21 iunie şi 14 septembrie. Potrivit noii legi, însă, vacanţa de vară propriu-zisă se va desfăşura pe parcursul primelor trei săptămâni ale lunii august, când şcolile vor fi cu adevărat închise. În restul perioadei toţi elevii vor fi obligaţi să vină la şcoală, pentru diverse activităţi. Acestea vor fi organizate de fiecare unitate de învăţământ în parte, după consultări cu autorităţile locale, se arată în textul legii.
Activităţile pe care şcolile le pot organiza pornesc de la meditaţii la diferite materii, la care s-a dovedit în timpul anului şcolar că elevii nu sunt bine pregătiţi, până la mersul în excursii la obiective stabilite de şcoală, spectacole de teatru ori film, expoziţii ori activităţi sportive. Toate acestea în perioada premergătoare vacanţei de trei săptămâni, adică între 21 iunie şi 31 iulie.
În celelalte trei săptămâni dinaintea următorului an şcolar, activităţile pe care elevii le vor avea vor fi de tip profesional-educativ. Mai exact, elevii vor putea merge în vizite la diferite companii din judeţ şi vor putea face chiar practică profesională într-unul din atelierele-şcoală pe care acestea le vor pune la dispoziţie, potrivit legii.
Brăila, "premiată" pentru rezultatele bune la învăţătură
Culmea este că Legea 0104/2014 nu se aplică în toată ţara, cel puţin deocamdată, ci doar în câteva centre-pilot, şi anume câte un judeţ pentru fiecare regiune. Pentru regiunea Sud-Est, chiar judeţul Brăila este centrul-pilot de aplicare a legii. Interesant este că Brăila a fost aleasă tocmai datorită - ori din cauza! - rezultatelor bune la examenele de bacalaureat din ultimii 3 ani, care au surprins toată ţara, inclusiv la nivelul Guvernului şi Ministerului Educaţiei.
De fapt, la nivel guvernamental, sentimentul legat de Brăila, cel puţin din punct de vedere al învăţământului, este că Inspectoratul Şcolar transpune în practică orice i se cere de la Bucureşti, ba chiar o face fără să comenteze şi-i mai iese şi bine pe deasupra.
Totuşi, "Obiectiv - Vocea Brăilei" a aflat, ieri, neoficial, şi care este motivul care a cântărit cel mai mult în alegerea judeţului nostru ca centru-pilot în aplicarea acestei legi. Astfel, în ciuda rezultatelor foarte bune la bac, foarte puţini elevi brăileni dintre cei care nu se duc la facultate îşi găsesc un loc de muncă. De fapt, în Brăila sunt prea mulţi şomeri cu bac-ul luat, ceea ce arată că elevii "tocesc" pentru examene, fără a dobândi, însă, în 12 ani de şcoală, vreo abilitate practică şi fără a fi deprins o meserie care să-i ajute în viaţă.
Elevii, trimişi la câmp
Deşi, cu siguranţă, decizia nu va fi una primită cu bucurie de elevi, autorităţile locale nu sunt chiar împotriva acestei legi. Dimpotrivă, Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele CJ, o consideră chiar o idee binevenită, în contextul în care elevii ar putea deprinde ceva cunoştinţe practice într-ale unei meserii. În acest sens, Stancu ne-a declarat că va insista pe lângă Inspectoratul Şcolar ca una din activităţile profesionale pe care să le facă elevii de liceu să fie... practica agricolă. Da, aţi citit bine, practica agricolă, cea care exista pe vremea comunismului şi în care elevii erau trimişi, în timpul vacanţei sau al şcolii, la cules de roşii şi căpşuni ori la depănuşat porumb şi recoltat cartofi.
Stancu are şi o explicaţie în această privinţă: "Munca câmpului nu a făcut rău nimănui, hai să fim serioşi. Asta ne-a definit ca popor. Ce te faci însă cu elevii din ziua de azi? Termină liceul, dar habar n-au o meserie. Aşa, merg în câmp, la o fermă, ceva, văd şi ei cum se conduce un tractor, cum se conduce o combină, cum se mulge o vacă - că doar nu se mai mulge manual, ce naiba! Văd şi ei cum se culeg recoltele, poate o să le placă să se facă fermieri, tractorişti, combinezoni... În acest fel, se vor forma viitorii profesionişti în agricultură, de care Brăila, un judeţ preponderal agrar, are mare nevoie".
Întrebat dacă elevii vor fi trimişi la munci inclusiv în Insula Mare a Brăilei, Stancu a răspuns iritat: "Normal! Dar să nu-şi mai închipuie cineva că copiii vor sta cocoţaţi pe grămada de porumb, la depănuşat cu mâna. Totul e mecanizat acum, ei doar vor vedea cum se lucrează, vor putea conduce un tractor, un utilaj, vor învăţa care sunt elementele muncii la câmp, la o fermă mare. Poate aşa devin atraşi de agricultură, că decât cu asta a mai rămas Brăila".
La rândul său, Aurel Simionescu, primarul municipiului, consideră că nu e o idee chiar rea: "Toată lumea ştie că am fost şeful UTC (Uniunea Tineretului Comunist - n.r.) pe judeţ înainte de 1989, pentru că nu mi-am negat niciodată trecutul, dar am fost şi eu în practică la munci agricole. Am pornit de jos, dar m-a format ca om. Şi, pe de altă parte, elevii vor socializa astfel mai bine decât acum pe reţelele de socializare. Cred că fiecare dintre noi ne aducem acum aminte cu plăcere despre perioadele de practică agricolă. Cum mâncam la un loc, fiecare de la toţi, cum mâncam din ceea ce culegeam - ce plăcere era să mergem la căpşuni sau la struguri, de exemplu! Cum ne mai jucam "Câte ouă are gâsca", "Cioaca" sau cum ne mai luptam cu boabele de porumb suflate prin ţevile făcute din tulpină de papură! Adevărate războaie se duceau atunci, inclusiv în autobuzul care ne ducea şi aducea de la câmp, adevărate strategii! Aşa s-au legat prietenii care dăinuiesc şi în ziua de azi. Prietenii adevărate, mult mai trainice decât cele de pe Facebook!".
Parlamentarii brăileni se fac că nu ştiu despre ce e vorba
Întrebaţi despre această lege care a trecut de Parlament în mod tacit, fără a ajunge în dezbaterea plenului, deputaţii şi senatorii de Brăila fie se fac că nu ştiu despre ce e vorba, fie se feresc de responsabilitate.
Senatorul Ion Rotaru (PSD): "Nu-mi dau seama cum a trecut această lege! Probabil a rămas prin sertare de pe vremea PDL-ului".
Senatorul Cătălin Boboc (PNL): "Este vina PSD că s-a ajuns aici, astea sunt concepţiile lor! Uitaţi-vă ce se-ntâmplă la Brăila şi n-o să vă mai mire nimic".
Senatorul Mihai Dănuţ (PC): "Eu am fost prins cu numirea prefectului. Mai lăsaţi-mă un pic să mă documentez".
Deputatul Vasile Varga (PNL): "Această lege este moştenirea pe care a lăsat-o defuncta USL, căreia nici măcar nu i s-a făcut succesiunea, ca să mă exprim aşa".
Deputatul Alexandru Nazare (PDL): "Sigur este mâna PSD aici... Cum? A fost propusă de PDL? Cu siguranţă ministrul nostru a avut altceva în cap, iar aştia de la PSD au răstălmăcit-o".
Deputatul Dorin Silviu Petrea (UNPR): "Eu am votat împotrivă, ca să fie clar!... Cum, nu a fost supusă la vot?".
Deputatul Marian Dragomir (PSD): "Este vina lui Traian Băsescu şi a regimului său, care sufocă ţara asta!".
Deputatul Cristian Rizea (PSD): "Cum spunea şi premierul Victor Ponta, avem nevoie de locuri de muncă pentru tineri şi mă bucur că această strategie de formare a noii generaţii începe chiar la Brăila. Să ştiţi că m-am implicat personal ca judeţul Brăila să fie centru- pilot".
Deputatul PPDD Marioara Nistor nu a fost de găsit nicăieri, iar deputatul PSD Mihail Tudose era ocupat cu nişte negocieri importante la Comisia Economică.
Purtătorul de cuvânt al PSD central, Cătălin Ivan, nu a vrut să comenteze ieri subiectul, dar ne-a rugat să le transmitem salutări rudelor sale de la Brăila.
