Ne aşteaptă o toamnă plină de scumpiri, în care preţul produselor agricole primare precum şi al celor alimentare o va lua pur şi simplu razna. Deja primii paşi în acest sens s-au făcut, pentru că preţul pâinii a crescut simţitor, cu peste 30%, iar asta ca urmare a majorării costului utilităţilor, dar mai ales din cauza producţiei mici la grâu, pe fondul unui an agricol deosebit de greu. Dar tăvălugul scumpirilor nu se opreşte aici, pentru că acum se recoltează floarea soarelui şi porumbul, culturi agricole pe care se bazează industria alimentară dar şi zootehnia, iar producţiile pentru aceste culturi sunt extrem de mici. Mai precis, la jumătate faţă de aşteptările cele mai pesimiste înaintate de specialiştii Direcţiei Agricole Brăila. Iar veştile rele continuă cu anunţatele scumpiri la gaz metan, asta după ce abia ne-am obişnuit cu cele ale carburanţilor şi energiei electrice. Peste toate acestea, criza economică şi devalorizarea monedei naţionale pun sub semnul întrebării chiar şi importul de fructe, legume, în general alimente. Iată, aşadar, în linii mari, elementele constitutive ale unei veritabile bombe economice şi sociale, în care "mâncarea" ne va ustura pur şi simplu la buzunare.
Combinele aproape că merg în gol pe solele cultivate cu porumb şi floarea-soarelui, pentru că nu prea au ce recolta. Din cauza secetei acute înregistrate în acest an, plantele nu au rodit, iar acolo unde au făcut-o, totuşi, producţiile sunt extrem de mici. O dovedesc datele statistice prezentate de către Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Brăila, ce confirmă negru pe alb avertizările producătorilor agricoli care se plângeau de efectele unui an secetos. "Recoltarea este la început, iar, din păcate, informaţiile centralizate la noi arată îngrijorător, în sensul că producţiile raportate sunt undeva la jumătate din previziunile noastre. La floarea-soarelui, de exemplu, din cele 95.557 ha cultivate la nivelul judeţului, au fost procesate circa 22.200 ha, adică undeva la 23%, cu o producţie medie realizată de 1.280 kg la hectar, faţă de o estimare de 2.500 kg/ha. Şi la porumb lucrurile arată la fel: din suprafaţa totală cultivată aproape 98.200 ha, recoltarea s-a făcut pe 18.526 ha, cu o producţie medie de 2,8 tone la hectar, faţă de un normal estimat de 6 tone/ha. Producătorii agricoli au început recoltările pe solele unde culturile sunt cât de cât bune, de aceea este foarte posibil ca, pe măsură ce avansează recoltarea, datele statistice privind producţiile obţinute să descrească", ne-a declarat Traian Cişmaş, directorul executiv al DADR Brăila. Totuşi, sursa citată a ţinut să sublinieze că datele statistice oferite vizează exclusiv zona Terasei Brăilei, pentru că în Insula Mare a Brăilei nu au început recoltările de toamnă. Cum în IMB s-a aplicat tehnologia şi s-au efectuat irigaţii, este foarte probabil ca media generală a judeţului, adică zona de terasă plus insula, să fie mai mare decât aceste date preliminare centralizate la DADR Brăila, la început de campanie. Chiar şi aşa însă, producţiile din Insulă nu vor avea un impact considerabil pentru sectoarele industriale derivate locale întrucât recoltele vor lua calea exportului, aşa cum s-a întâmplat de cele mai multe ori. "Unde s-au aplicat tehnologie şi irigaţii, adică s-a dat plantelor ce le-a trebuit, la timpul potrivit, se aşteaptă acum la recolte bogate. Din păcate, nu toţi au înţeles necesitatea aplicării de irigaţii sau dacă au înţeles nu şi-au permis să suporte costul aferent irigării. Sper, totuşi, că măcar actorii implicaţi şi-au învăţat lecţia şi vor proceda în consecinţă în anul agricol 2012 - 2013", a punctat Cişmaş.
Litrul de ulei de floarea-soarelui va ajunge cât uleiul de măsline
Producătorii agricoli brăileni sunt pur şi simplu disperaţi de recoltele mai mult decât modeste obţinute până acum şi vorbesc deschis despre un posibil faliment în cazul celor care nu şi-au permis să irige şi astfel nu au ce recolta. "Este un an agricol deosebit de greu, cum nu am văzut până acum. Acestea sunt rezultatele când eşti obligat să faci agricultură numai cu rugăciuni către Dumnezeu. Dacă ne ascultau şi ne ajutau cu irigaţiile, nu să ne dea degeaba, dar să ne asigure un cost suportabil, nu s-ar fi ajuns în situaţia asta. Anul trecut, s-au bătut cu pumnul în piept că a crescut PIB-ul cu ajutorul agriculturii, anul ăsta să-i văd ce-o să mai zică, după ce vom trage linie după dezastrul de acum. Plus că trebuie luat în calcul şi riscul major de faliment pentru unii dintre producători, care nu au ce să recolteze, dar au însămânţat şi au efectuat primele lucrări cu credite", ne-a declarat preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli (APA) Brăila, Costică Măcelaru. De asemenea, sursa citată a înaintat o previziune mai mult decât îngrijorătoare legată de preţul uleiului de floarea-soarelui. "Sunt îngrijorat de producţiile mici la floarea-soarelui, care cu siguranţă vor avea efecte directe în preţul pe piaţă al uleiului. Mă gândesc cu groază la faptul că, dacă acum un litru de ulei este între 5 şi 7 lei, în funcţie de calitate, la ce preţuri o să ajungă după ce va fi comercializată producţia obţinută din recolta de acest an. Este foarte probabil ca un litru de ulei de floarea-soarelui să ajungă cât un litru de ulei de măsline. Dar nu ştiu de ce mă mai miră pentru că, până la urmă, trăim în ţara în care litrul de apă minerală este mai scump decât laptele pe care procesatorii îl cumpără de la ţărani sau mai bine zis decât preţul pe care procesatorii sunt dispuşi să-l ofere producătorilor de lapte", a mai spus Măcelaru.
Noul an agricol în pericol
Problemele agricultorilor nu se limitează numai la recolte mici, pentru că ei trebuie să se pregătească şi pentru un nou an agricol. Or, în lipsa capitalizării pe fondul pierderilor prefigurate din producţiile din acest an, este greu de crezut că vor mai fi "temerari" care să reînceapă ciclul agricol, fără un sprijin real din partea statului. Cea mai mare problemă la acest capitol o constituie tot seceta, pentru că în lipsa apei în sol terenul a căpătat consistenţa cimentului şi este foarte dificil să se execute lucrări de arătură. "Din datele centralizate la DADR rezultă că au fost eliberate până acum de resturile de culturi suprefeţe cumulate la circa 48.000 de hectare la nivelul judeţului. Arăturile de vară nu s-au efectuat decât pe aproximativ 7.000 ha. Motivul este că, deşi au utilaje performante, este greu de procesat acest teren. Este ca şi cum ar încerca să are în ciment", a mai spus directorul DADR Brăila, Traian Cişmaş.
Nu se mai poate fără scumpiri!
Producţie agricolă mică înseamnă, evident, preţuri mai mari pentru produsele agricole. Dar asta nu e tot. Carburanţii s-au tot scumpit vara aceasta, recent s-a scumpit şi energia electrică, iar cursul valutar a luat-o razna. Urmează scumpirea la gazele naturale, anunţată de Fondul Monetar Internaţional (FMI), ce va afecta consumatorii casnici şi industriali. Toate acestea vor declanşa un întreg val de majorări, care vor bulversa pe români. Pâinea şi produsele de panificaţie vor costa, conform ultimelor estimări ale analiştilor, cu 20% mai mult, iar carnea şi mezelurile, după aprecierile liderilor organizaţiilor profesionale, vor scoate din buzunarele noastre mai mult cu 7-10%. Dar să nu uităm că la Brăila, principalii producători de pâine au procedat încă din august la scumpiri, cu aproximativ 25 - 30%, scumpiri generate de costurile tot mai mari cu utilităţile şi combustibilul. Ba chiar au existat cazuri în care preţul pe kilogram al pâinii a crescut de la 3 la 4 lei, adică undeva la 33%. În noul context, în care şi recolta de grâu este mai mică decât cea de anul trecut, cu aproximativ 25%, plus anunţatele scumpiri la gaz, nu este greu de previzionat o nouă scumpire. Rămâne de văzut care va fi, în final, aceasta.
"De la începutul anului şi până acum am suportat scumpiri la carburanţi, acum cresc preţurile la gaze, materia primă (carne, grâu), aproape toată din import, ne costă mai mult din cauza devalorizării leului, aşa că nu se mai poate fără scumpiri", a declarat presei centrale Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei din Industria Alimentară.
Laptele cu 40% mai scump
Crescătorii de taurine cer majorarea preţului laptelui cu cel puţin 40%. Aceştia spun că preţul porumbului, principala sursă de hrană pentru vaci, va creşte foarte mult pe fondul recoltei mult diminuate de efectele secetei. "Agricultura merge prost de ani de zile pentru că nu există înţelepciune politică să meargă bine. Deja se discută de preţ la porumb în iarnă mult mai mare decât acum, ceea ce pentru noi reprezintă un dezastru. Dacă noi, cei care producem lapte pentru procesare, nu mărim preţurile cu cel puţin 40 la sută, foarte multe ferme vor intra în faliment", a declarat, la un post central de televiziune Costel Caraş, preşedintele Sindicatului Crescătorilor de Taurine din România.
De precizat că producătorii de brânză au ridicat sensibil preţurile la galantare în Piaţa Halelor. Duminică dimineaţă, de exemplu, un kilogram de telemea de oaie se vindea chiar şi cu 18,5 - 19 lei, faţă de 14,5 - 16 lei, cu numai câteva săptămâni în urmă.
