• fostul senator brăilean, prof. dr. Ionel Alexandru a dorit să puncteze împlinirea a 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon cu Ungaria, pe 4 iunie 1920, prin care s-au stabilit graniţele actuale ale României • acesta a făcut un scurt comentariu privind contextul politic de la acea vreme, dar şi modul în care s-a desfăşurat importantul eveniment istoric
Astăzi se împlinesc 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon. În condiţiile disputelor politice recente legate de autonomia ţinutului Secuiesc, dar şi a împlinirii a 100 de ani de la semnarea tratatului dintre România şi Ungaria, fostul senator brăilean, prof. dr. Ionel Alexandru a ţinut să facă un scurt comentariu politic privitor la acest important eveniment istoric ce a avut loc pe 4 iunie 1920. Alexandru a dorit să marcheze acest moment aniversar, prin prezentarea contextului politic al vremii respective, dar şi a evenimentelor ce au avut loc acum 100 de ani.
“România a trecut în ultimii ani prin mai multe momente istorice. Desigur, cel mai semnificativ l-a reprezentat aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire a tuturor românilor, ocazie cu care data de 1 Decembrie, a devenit şi Ziua Naţională a României. Această dată a reprezentat şi propunerea pe care am făcut-o în Parlamentul României în 1990. Dar consfinţirea Marii Uniri, s-a făcut în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris, care şi-a desfăşurat lucrările între 1919-1920. În cadrul acestei Conferinţe se vor semna mai multe tratate de pace. Tratativele, aşa cum arăta un istoric al timpului, s-au desfăşurat între două limite, şi anume: între tratatele secrete, adică diplomaţia făcută pe sub masă între Marile Puteri şi principiul autodeterminării popoarelor, care a realizat prăbuşirea Imperiului Austro-Ungar şi a marilor imperii multinaţionale din acea perioadă. Mă refer la Imperiul Ţarist şi Imperiul Otoman. În legătură cu Tratatul de la Trianon, de la care aniversăm astăzi 100 de ani, vreau să fac mai multe precizări. Prin acest tratat, practic, se consfinţea în mod legal, ceea ce poporul român realizase, în fapt. Şi anume: unirea Transilvaniei, Banatului şi a Crişanei plus Maramureşul, care reprezentau la un loc 101.000 km pătraţi şi o populaţie de 5.390.000 locuitori, conform recensământului făcut imediat după Marea Unire. Tratatul, aşa cum a fost, a avut mai multe momente importante, dar cel mai important l-a reprezentat graniţa cu Ungaria, pentru că prin această graniţă se stabilea apartenenţa acestor teritorii şi a populaţiei române la România”, a declarat Alexandru.
Fostul senator a dorit să precizeze că încă din data de 11 iunie 1919 Conferinţa de Pace, prin Consiliul de Miniştri aprobase graniţele României, care încă se încadrează în limitele actuale. Acesta a dorit să adauge că la vremea respectivă, prim-ministrul Ionel Brătianu solicitase graniţa României pe Tisa, zona reprezentând un punct strategic de apărare important.
“Situaţia în Ungaria era destul de gravă în acel moment, 1919. La putere ajunseseră comuniştii conduşi de Bela Kun, unul dintre prietenii lui Lenin şi care trecuse la o acţiune în forţă împotriva României, încercând să recâştige teritoriile pierdute. În urma acestor atacuri, România a declanşat o ofensivă, care s-a încheiat cu ocuparea Budapestei. Aşa cum arăta un istoric, dintre toate forţele antantiste, din care făcea parte şi România, singura ţară care şi-a pus drapelul pe capitala unei ţări învinse a fost România, care şi-a implantat tricolorul pe Palatul Parlamentului din Budapesta în vara anului 1919. Ca o paranteză, niciuna dintre marile ţări aliate - Franţa, Anglia -, nu a reuşit să ocupe o capitală a celorlalte forţe combatante. Mă refer la Germania sau Austria. Nu au ajuns să ocupe vreo capitală. Singurii, am fost noi. Revenind, vreau să menţionez faptul că noi am avut un sprijin remarcabil în recunoaşterea drepturilor noastre din partea francezilor dar a fost o opoziţie destul de puternică din partea americanilor, mai ales a preşedintelui Wilson, care în prima fază nici nu dorea să accepte dispariţia Imperiului Austro-Ungar. Acesta dorea să menţină un astfel de imperiu. Abia după ce România a ocupat Budapesta şi-a schimbat aceste poziţii. Vreau să mai menţionez că atunci s-a desfăşurat o amplă activitate diplomatică, în fruntea căreia se va situa Nicolae Titulescu, care a fost delegatul principal din partea României, care a semnat Tratatul de Pace de la Trianon, pe data de 4 iunie 1920. Cel de-al doilea delegat fiind doctorul Ion Cantacuzino”, a mai completat Alexandru.
Sursa citată a ţinut să puncteze că a vizitat personal Palatul de la Trianon în anul 2004 şi a remarcat faptul că a fost transformat într-un restaurant de lux.
“Tot ca o paranteză, legat de Palatul de la Trianon, pe care l-am vizitat în 2004, acesta este situat în curtea Palatului de la Versailles, la aproximativ 300 m, şi în momentul în care l-am vizitat era transformat într-un loc de agrement. Mai precis, un restaurant de lux. Bănuiesc că şi astăzi este la fel. Revenind, Tratatul de la Trianon va fi semnat şi de Parlamentul României în vara anului 1920, mai precis în luna august. Iar în luna noiembrie îl va semna şi Parlamentul maghiar. Ca o menţiune pe care aş vrea să o fac în final, cu toate că au semnat acest tratat, ungurii vor promova ulterior o politică revizionistă privind acest tratat. De fapt, cum arăta un istoric, Trianonul a reprezentat, de fapt, «moartea Imperiului Milenar al Ungariei». El s-a făcut pe cadavrul Ungariei”, a conchis fostul senator.
