Aşadar, Aurel Simionescu, până la proba contrarie, are dreptul să candideze, în 2012, pentru un nou mandat de primar al Brăilei. Este bine, deoarece chiar îmi făceam griji că la alegerile de peste doi ani din Brăila nu se va înscrie niciun candidat. Şi nu fac afirmaţii gratuite, căci priviţi ce dezastru de personal este în PDL, ce politică falimentară de cadre duce PNL şi câtă dictatură ieftină există în PSD.
Vestea foarte bună este însă că domnul Simionescu nu va mai fi ales de nimeni. Bine, exagerez şi eu un pic, căci cred că Aurel Simionescu nu este atât de prost încât să nu se voteze pe sine. Prin urmare, măcar un vot va avea cu siguranţă. Sau poate că - întotdeauna am ţinut cu cei care nu au nicio şansă - o să-l votez şi eu pe domnu' Simionescu, să aibă măcar două voturi.
Departe de mine ideea să influenţez votul oamenilor din Brăila, mai ales că până la alegeri mai este timp berechet, deci se pot întâmpla multe. Dar nu mă poate împiedica nimeni să pun un pariu acum, la jumătatea lui 2010, că Simionescu nu va câştiga primăria la alegerile de peste doi ani. Poate că justiţia, constituţional vorbind, i-a dat dreptul să candideze, iar domnu' Simionescu se bucură acum la auzul acestei veşti. Părerea mea este că verdictul Curţii Constituţionale ar trebui să-l întristeze pe domnu' Simionescu, pentru că asta înseamnă că va trebui să candideze şi, logic, să suporte umilinţa de a pierde la scor. Măcar aşa, dacă rămânea lustrat, Simionescu pierdea prin neprezentare şi rămânea regretat de mulţi, precum toţi marii vajnici activişti PCR.
