• bullying -ul, consumul de droguri și tentativele de suicid sunt realități cu care se confruntă tot mai mulți copii și adolescenți, determinându-i chiar să ajungă să recurgă la gesturi extreme • lipsa dreptului de intervenție imediată, asupra elevului, a consilierului educațional, fără acordul părinților, poate avea repercursiuni grave • o soluție viabilă ar fi introducerea psihologilor școlari și modificarea legislației pentru ca aceștia să fie eficienți
Fenomenul violenței în școli, bullying-ul, consumul de droguri și chiar tentativele suicidare în rândul elevilor sunt probleme grave care afectează unitățile de învățământ din Brăila. Deși ar trebui să fie un sprijin real pentru elevi, consilierii educaționali se confruntă cu o realitate dură: lipsa competențelor pentru a interveni direct în situațiile de criză și un cadru legislativ care le limitează drastic acțiunile. Iar în ciuda necesității evidente de consiliere și suport emoțional, sistemul educațional din județ este grav subdimensionat în ceea ce privește personalul specializat.
Consilierii educaționali: existenți, dar ineficienți?
În teorie, rolul consilierului educațional este esențial pentru dezvoltarea psiho-emoțională a elevilor, prevenirea și combaterea problemelor din mediul școlar. În practică, însă, impactul acestora este diminuat de mai mulți factori.
Prin lipsa competențelor de intervenție în cazurile grave, consilierii educaționali sunt formați pentru a oferi orientare educațională și suport psihopedagogic, dar nu au pregătirea necesară pentru a gestiona crizele emoționale severe sau problemele de sănătate mintală ale elevilor.
Conform legislației actuale, din cauza restricțiilor legislative, consilierii educaționali nu pot interveni asupra unui elev fără acordul părinților sau fără solicitarea acestora. Acest aspect transformă munca lor într-un proces birocratic, iar în cazurile urgente, cum ar fi o tentativă de suicid sau un elev agresat constant, această restricție poate duce la consecințe dramatice.
Mai mult, faptul că în multe unități de învățământ din Brăila există un singur consilier educațional pentru sute de elevi face să devină imposibil ca fiecare minor să beneficieze de sprijin real și constant.
Un consilier pentru 800 de elevi: o misiune imposibilă
La nivelul județului Brăila, doar 46 de profesori consilieri școlari sunt responsabili pentru un număr uriaș de elevi, ceea ce înseamnă o medie de peste 800 de elevi per consilier. Dintre aceștia, 7 sunt încadrați în compartimentul de servicii specializate (C.S.E.S.) la sediul CJRAE, dar oferă sprijin și unităților școlare.
Deși nouă unități de învățământ beneficiază de propriul profesor consilier școlar, acest lucru nu înseamnă neapărat o scădere a numărului de elevi consiliați, deoarece aceste școli sunt mari și includ un număr ridicat de elevi. În plus, ceilalți consilieri educaționali sunt arondați la mai multe unități școlare, uneori chiar la peste 10 instituții, ceea ce face ca intervenția lor să fie superficială și ineficientă.
Această realitate ridică o întrebare esențială ”Cum poate un singur consilier să identifice problemele emoționale sau psihologice ale 800 de elevi și să ofere sprijin real fiecăruia dintre ei?”.
Cazurile tragice care ar fi putut fi prevenite
Anul acesta, două cazuri de suicid în rândul elevilor din Brăila au zguduit comunitatea. Aceste tragedii scot în evidență lipsa unui sprijin real pentru elevii aflați în dificultate emoțională. Deși consilierii educaționali ar trebui să fie o punte de legătură între elevi și ajutorul de care au nevoie, supraîncărcarea acestora face ca multe semnale de alarmă să fie ignorate sau descoperite prea târziu.
Probleme grave în școli, soluții insuficiente
Bullying-ul, consumul de droguri și comportamentele autodistructive sunt fenomene care au luat amploare în unitățile de învățământ, iar intervenția rapidă este crucială. Cu toate acestea, lipsa unui sistem funcțional face ca multe cazuri să fie ignorate sau tratate tardiv.
Multe victime ale bullying-ului nu primesc sprijinul necesar, iar agresorii nu sunt sancționați corespunzător. Consilierii educaționali pot doar să medieze conflictele, dar nu pot lua măsuri disciplinare.
În lipsa unor strategii clare de prevenție și intervenție, consumul de substanțe interzise devine o realitate tot mai prezentă în rândul elevilor. Consilierii educaționali pot desfășura campanii de informare, dar nu pot lua măsuri imediate împotriva celor care se confruntă cu această problemă.
Poate cel mai grav fenomen din școlile brăilene este creșterea cazurilor de tentative de suicid în rândul adolescenților. Fără posibilitatea de a interveni imediat, consilierii educaționali devin simpli spectatori ai unor tragedii care ar putea fi prevenite.
Ar putea psihologii școlari să facă diferența?
Angajarea psihologilor școlari cu atribuții clare și acces la elevi fără restricții birocratice ar putea preveni astfel de tragedii, identificând semnele depresiei, anxietății și ale gândurilor suicidare, la timp. Spre deosebire de consilierii educaționali, psihologii școlari au competențele necesare pentru a interveni în cazurile de criză emoțională, tulburări de comportament și probleme grave de sănătate mintală.
Totuși, dacă legislația nu le-ar permite intervenția imediată asupra unui elev aflat în pericol, rolul lor ar deveni la fel de limitat ca cel al consilierilor educaționali, iar cazuri similare vor continua să apară. De aceea, este necesară nu doar prezența psihologilor în școli, ci și o modificare a legislației care să le permită dar și să-i oblige să acționeze rapid și eficient.
Un sistem care trebuie reformat
Fără schimbări concrete, prezența consilierilor educaționali în școlile din Brăila va continua să fie mai degrabă simbolică decât eficientă. Pentru ca aceștia, alături de eventualii psihologi școlari, să poată interveni real în sprijinul elevilor, este nevoie de: creșterea numărului de specialiști în fiecare unitate de învățământ, eliminarea barierelor legislative care împiedică intervenția în situații de urgență, dezvoltarea unor strategii clare pentru prevenirea și combaterea problemelor psiho-sociale din școli.
În prezent, lipsa unor mecanisme eficiente de intervenție face ca elevii să fie expuși unor riscuri majore, iar personalul specializat din școli să fie adesea redus la un rol pur administrativ. Fără o reformă clară în acest domeniu, problemele din unitățile de învățământ din Brăila și din întreaga țară vor continua să persiste, iar siguranța elevilor va rămâne o provocare greu de gestionat.
Fetiță de 13 ani s-a sinucis după o ceartă în familie
Reamintim că spre sfârșitul lunii februarie a.c, o minoră de doar 13 ani s-a aruncat de la etaj, după o ceartă cu părinții. Fata a ajuns la un spital din Galați, într-o stare foarte gravă, după ce a căzut de la etajul patru și un echipaj medical deplasat la fața locului i-a făcut manevre de resuscitare. Din păcate, medicii nu au reușit să-i salveze viața! Gestul extrem al minorei este cu atât mai greu de înțeles cu cât, potrivit unor surse autorizate, ea avea note foarte bune la școala unde învăța, primea bursă de merit și nu părea să aibă probleme. Aparent!
Tânăr de 19 ani, găsit spânzurat în locuință
Cu doar două zile înainte de sinuciderea fetiței de 13 ani, un tânăr de 19 ani a fost găsit spânzurat în locuință. Descoperirea a fost făcută de mama sa. Gestul tânărului a survenit după ce a fost implicat într-un accident rutier. Mai exact, tânărul se afla la volanul unui autoturism Renault, proprietatea tatălui său, a derapat pe carosabilul acoperit cu zapadă, apoi s-a izbit de un stâlp de electricitate pe B-dul Dorobanților. Mașina a fost distrusă în urma impactului violent. Ce probleme emoționale ascundea și acest tânăr doar Dumnezeu știe!
