La procesiune au participat și români care muncesc în străinătate şi s-au întors acasă în aceste zile, pentru a sărbători Paștele alături de familii. Aceștia au spus că pentru ei este un eveniment deosebit, mai ales că în ţările în care muncesc nu reuşesc să meargă la biserică, indiferent de cultul din care fac parte.
Curtea interioară a mănăstirii a fost asaltată, încă de joi, de oameni care au mers să ajute la pregătirile pentru această sărbătoare. Rânduielile pentru întâmpinarea credincioşilor au necesitat o muncă susţinută din partea călugărilor, care spun că pentru ei mănăstirea este „casa în care vieţuiesc împreună cu Dumnezeu".
Credincioşii aleg să parcurgă Drumul Crucii la Mănăstirea Hodoş Bodrog pentru că procesiunea se face după modelul Patriarhiei Ortodoxe de la Ierusalim, care organizează pelerinaje pe drumul pe care Iisus Hristos l-a parcurs cu Crucea în spate, urcând Dealul Golgotei şi făcând 14 popasuri sau staţiuni, aşa cum a făcut Mântuitorul sub povara Crucii. Drumul Crucii durează aproximativ trei ore, iar pelerinii au de parcurs aproximativ patru kilometri.
După plecarea din mănăstire, oamenii, în fruntea cărora s-a aflat arhiepiscopul Aradului, IPS Timotei, alături de preoți și călugări, au facut un popas la fiecare dintre cele 14 cruci, unde s-au citit pericope evanghelice şi s-au spus rugăciuni.
„Săptămâna sfintelor pătimiri ale Mântuitorului nostru Iisus Hristos este punctată permanent de momentele importante istorisite de sfintele Evanghelii. La Mănăstirea Hodoș Bodrog, încă din primul sfert al veacului trecut s-a practicat Drumul Crucii în mod constant, deşi elemente au fost şi înainte, pentru că aceasta este una dintre cele mai vechi mănăstiri ale ţării. Ne bucurăm sufleteşte că aici s-a continuat o tradiţie", a spus IPS Timotei, arhiepiscopul Aradului.
Începând din anul 2000, procesiunea se face pe drumul care leagă Mănăstirea de satul Bodrogul Nou, unde s-au amplasat 14 cruci. Mănăstirea Hodoş Bodrog este primul lăcaş monahal ortodox, atestat documentar în anul 1177, într-o diplomă dată de Regele Bela al III-lea. Legenda spune că mănăstirea s-a construit pe locul în care un taur, pe nume Hodos, a descoperit o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus. Oamenii au ridicat o biserică şi de atunci aşezământul poartă numele „Hodoş Bodrog". În exteriorul bisericii, pe zid, este o inimă din piatră, iar credincioşii se opresc aici pentru că au credinţa că, dacă îşi lipesc urechea de piatră, se aud bătăi de inimă.
Călugării mănăstirii ştiu, însă, altă poveste. Ei spun că bătăile de inimă care se aud sunt ale unui preot sârb care a fost înmormântat în zidul bisericii. Acesta fusese blestemat de mama sa, care nu dorea că fiul ei să ajungă preot. Preotul a fost îngropat în pământ, însă de trei ori a fost scos la suprafaţă. În cele din urmă, a fost zidit în peretele bisericii, iar bătăile de inimă care se aud sunt ale sale, spun călugării mănăstirii.
