Curtea de Apel Bucureşti a respins, luni, cererea de recuzare formulată de Mariana Rarinca împotriva celor doi magistraţi din completul care analizează contestaţia în anulare a DNA în cazul deciziei de achitare a acesteia, care a fost acuzată de procurori că a şantajat-o pe preşedinta ICCJ.
Completul de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti a luat în discuţie luni contestaţia formulată de Direcţia Naţională Anticorupţie prin care solicită anularea deciziei de achitare a Marianei Rarinca, în dosarul în care a fost acuzată de şantajarea preşedintei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei (ICCJ), Livia Stanciu.
La începutul şedinţei de judecată, Mariana Rarinca a formulat o cerere de recuzare a judecătorului Dorel Matei şi a colegului său de complet. Rarinca a arătat în cererea ei că preşedintele de complet este lipsit de imparţialitate şi că cel de-al doilea judecător nu a fost distribuit aleatoriu, aşa cum prevede regulamentul de organizare internă a instanţei.
Un alt complet de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti a soluţionat cererea Marianei Rarinca, solicitarea fiind în final respinsă, astfel că dosarul este judecat în continuare de acelaşi complet. După reluarea discuţiilor din dosar, instanţa a audiat-o pe Mariana Rarinca.
Preşedintele ICCJ, Livia Stanciu, este prezentă la termenul de luni, pentru a da declaraţii în acest dosar. Livia Stanciu nu a făcut nicio declaraţie când a ajuns la Curtea de Apel Bucureşti.
În 28 iulie, Curtea de Apel Bucureşti a decis că este admisibilă în principiu contestaţia în anulare făcută de procurorii DNA în cazul deciziei de achitare a Marianei Rarinca, acuzată de şantajarea Liviei Stanciu.
Judecătoarea Livia Stanciu a susţinut, în iunie anul trecut, că a fost şantajată de Mariana Rarinca, care i-ar fi cerut 20.000 de euro, pentru a nu divulga presei date presupus compromiţătoare despre preşedintele ICCJ şi familia acesteia.
Rarinca a fost arestată preventiv în perioada 10 iunie - 18 decembrie 2014 şi trimisă în judecată în 1 iulie 2014. Ea a fost achitată, pe 21 mai, de Curtea de Apel Bucureşti, decizia fiind definitivă. La judecarea în fond a dosarului, Tribunalul Bucureşti a condamnat-o pe Rarinca la trei ani de închisoare cu suspendare.
Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut anularea deciziei de achitare, procurorii motivând că judecătoarea Risantea Găgescu, care a făcut parte din completul de judecată, a fost în incompatibilitate.
Judecătoarea Risantea Găgescu şi Damian Dolache au fost în completul de la Curtea de Apel Bucureşti care a decis definitiv, pe 21 mai, achitarea Marianei Rarinca. Judecătoarea Risantea Găgescu a candidat anul trecut pentru un post de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar a fost respinsă de o comisie din care făcea parte şi şefa ICCJ, Livia Stanciu. În cadrul interviului, cele două judecătoare ar fi avut un schimb dur de opinii juridice, după ce Risantea Găgescu ar fi afirmat că nu se oboseşte să facă cercetare judecătorească şi să administreze probe şi mai bine achită un inculpat dacă nu este sută la sută sigură de vinovăţia lui.
