* Un sondaj INSCOP arată că aproape 60% dintre români ar vota un partid naționalist, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională * potrivit acelorași date, aproximativ două treimi din respondenți nu ar mai susține o astfel de formațiune dacă ea ar promova ieșirea României din Uniunea Europeană, apropierea de Rusia sau restrângerea drepturilor minorităților naționale
Sondajul de opinie "Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false" - Partea a II-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului Strategic Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project. Sondajul de opinie, realizat în perioada 1 - 15 iunie, este împărțit în trei capitole, cel de-al doilea fiind dedicat măsurării disponibilității românilor de a vota un partid naționalist, precum și a aderenței pe care o au o serie de elemente de agendă eurosceptică și naționalistă.
Astfel, întrebați dacă ar vota un partid naționalist, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională, 59,5% au răspuns afirmativ, iar 34,8% negativ.
Dintre cei care au răspuns că ar susține un partid naționalist care promovează valorile religioase și familia tradițională:
- 61% au spus că nu ar mai vota un astfel de partid în cazul în care acesta ar propune măsuri și politici care ar putea determina ieșirea României din Uniunea Europeană;
- 75% au spus că nu ar vota un astfel de partid, în cazul în care acesta ar propune apropierea României de Rusia;
- 70% au precizat că nu ar mai vota un astfel de partid, în cazul în care acesta ar propune restrângerea drepturilor minorităților naționale.
"Procentul celor care cred că România trebuie să își apere interesele naționale chiar dacă riscă să își piardă statutul de membru al UE rămâne similar cu cel rezultat din cercetarea din luna martie (64%). Interpretarea acestui grup masiv de populație ca fiind adeptul unor opțiuni naționaliste trebuie însă nuanțată. Cercetarea sociologică a inclus o întrebare filtru prin care am măsurat exclusiv opinia acestui grup, iar rezultatele arată că două treimi dintre aceștia, deși sunt adepții apărării intereselor naționale, cred că ieșirea României din Uniunea Europeană ar afecta interesele naționale ale țării noastre. Aparenta disonantă scoate în evidență faptul că majoritatea românilor consideră că, dacă restul țărilor europene își urmăresc și propriile interese naționale, este legitim ca și românii să își dorească același lucru pentru țara lor. Există însă o conștientizare rațională clară a faptului că ieșirea din UE ar afecta interesele naționale și că dezvoltarea economică a țării are cele mai bune perspective în interiorul Uniunii", a precizat președintele Strategic Thinking Group, Remus Ștefureac.
Totodată, potrivit datelor sondajului:
- 64,8% dintre respondenți au fost de părere că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE. Pe de altă parte, 28% au fost de părere că România, în calitate de stat membru, trebuie să respecte regulile UE, chiar și atunci când sunt afectate interesele naționale.
- 64,5% au fost de părere că ieșirea României din UE ar afecta interesele naționale ale țării (procentul reprezintă aproximativ 42% din totalul populației). 29,4% au apreciat că ieșirea României din Uniunea Europeană nu ar afecta interesele naționale ale țării (procentul reprezintă aproximativ 19% din totalul populației).
- 62,9% au apreciat că, în viitor, România s-a dezvolta mai bine economic dacă ar fi în interiorul Uniunii Europene, în timp ce 27% au considerat că România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în afara UE.
- În ce privește interesele naționale ale României: 32,6% au indicat dezvoltarea economiei; 24% întărirea rolului României în UE; 11,9% dezvoltarea infrastructurii de transport; 7,7% protejarea grupurilor de populație vulnerabile; 6,8% întărirea capacității militare; 6,6% păstrarea valorilor naționale românești; 6% dezvoltarea relațiilor economice cu China/Rusia; 4,4% naționalizarea resurselor naturale.
- 90,6% au fost de părere că România trebuie să protejeze drepturile minorităților etnice de pe teritoriul său, în timp ce 7,7% au fost în dezacord cu această afirmație.
Datele au fost culese în perioada 1 -15 iunie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
