Articolul publicat pe tema situaţiei financiare grave a Spitalului Judeţean de Urgenţă a stârnit reacţii virulente din partea conducerii unităţii, care a transmis redacţiei un lung material, intitulat "Drept la replică". Pentru a vă scuti de lecturarea unui material tehnicist şi de multe ori în afara subiectului, vă vom prezenta o variantă concentrată a ideilor.
Trebuie precizat de la bun început că nicăieri în conţinutul materialului publicat de noi nu s-a afirmat că actuala conducere ar fi exclusiv vinovată de situaţia în care se află spitalul la capitolul respectarea obligaţiilor fiscale. Materialul a reprezentat o radiografiere a situaţiei la zi, în oglindă cu starea lucrurilor la momentul revenirii Rodicăi Sin cu un nou contract de management la Spitalul Judeţean. Aşa cum aceasta recunoaşte în materialul transmis redacţiei, la momentul iunie 2010 unitatea avea datorii restante către bugetul de stat de 5,5 milioane de lei, iar în prezent s-a ajuns la 8,6 milioane de lei. Ce are de comentat Rodica Sin cu privire la această evoluţie? Iată ce spune în materialul "Drept la replică", publicat integral şi pe pagina de web a spitalului. "Instituţia a fost preluată cu datorii în sumă de 8.410.102 lei, din care 5.520.676 lei datorii la bugetul de stat. Actualmente, suma de 8.601.675 lei reprezintă datorii la bugetul de stat, suma compusă din debitul de preluare, accesoriile şi penalităţile aplicate conform Legilor fiscale de către Ministerul Finanţelor", aşadar nimic neadevărat din ce s-a scris în articolul incriminat. De asemenea, Sin subliniază faptul că de la revenirea sa la conducerea unităţii, mai precis "din luna iulie 2010 şi până în prezent instituţia a plătit integral atât salariile cât şi contribuţiile aferente acestora. De semnalat faptul că până la data de 7 iulie 2010, managementul instituţiei se afla în coordonare directă a Direcţiei de Sănătate Publică Brăila, iar Administraţia Finanţelor Publice Brăila avea obligaţia de a nu efectua nicio plată către furnizori fără a reţine datoria la bugetul de stat - disciplina economică nerespectată de conducerea instituţiei la acea dată". Ce uită, totuşi, să menţioneze este faptul că regula Codului Fiscal stabileşte clar că orice plată în contul datoriei la bugetul de stat general consolidat stinge cel mai vechi debit şi nu pe cel curent. Nu se acceptă ideea îngheţării datoriei anterioare lui iulie 2010 pentru ca, după această dată, unitatea să poată fi considerată a fi cu plata la zi. La fel cum aceleaşi reguli spun că este la latitudinea fiecărui contribuabil să-şi stabilească priorităţile la plată, asumându-şi riscul de a plăti accesorii (dobânzi, majorări şi penalităţi) ca urmare a întârzierilor viramentelor către bugetul de stat. Mai mult de atât, deşi are prevăzută în mod expres posibilitatea eşalonării la plată a datoriei către stat, unitatea nu a făcut niciun demers concret în acest sens. La fel cum nu s-a înscris până acum, deşi este eligibilă, în programul guvernamental ce permitea ştergerea unei părţi din majorări şi penalităţi dacă semna un plan de eşalonare pe care să-l respecte. "În ceea ce priveşte plata arieratelor de către CJAS, precizăm că ARIERATE înseamnă, prin definiţie economică, furnizori restanţi de medicamente, materiale sanitare, prestări servicii şi niciodată datorii la bugetul de stat, motiv pentru care la momentul plăţii arieratelor de către CJAS nu s-a acceptat propunerea de plată a datoriilor către bugetul de stat", mai scrie în dreptul la replică Rodica Sin. Cu privire la acest aspect, precizăm că în articol nu s-a făcut nicio confuzie de termeni, spunându-se clar că după aplicarea actului normativ în baza căruia au fost plătite arieratele unităţilor spitaliceşti au rămas de achitat tocmai datoriile către bugetul de stat.
Concluzia este dată tot de o precizare în dreptul la replică semnat de Rodica Sin: "disponibilul financiar al instituţiei este la nivelul unui fond de salarii, utilităţi şi cheltuieli de funcţionare pentru desfăşurarea actului medical pentru o lună, lucru ce nu a permis instituţiei să poată plăti datoriile preluate la bugetul de stat. În concluzie, Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila se află, obiectiv vorbind, pe un trend de redresare, în considerarea rentabilităţii financiare, operaţionale şi sociale."
Cât priveşte realizările investiţionale ale actualei conduceri a spitalului, cu finanţare de la Consiliul Judeţean Brăila, acestea au fost în detaliu prezentate în paginile "Obiectiv".
