• cel căutat este inculpatul Petcu Remus Marian, în vârstă de 25 de ani, după cum se arată pe site-ul Poliției Române, la categoria ”persoane urmărite”, acesta fiind condamnat la 3 ani și 10 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie • se dau și semnalmentele bărbatului, respectiv înălțime 180 cm, constituție atletică, ochi albaștri, păr șaten, dar este postată și fotografia acestuia • în iunie inculpatul a primit pedeapsa finală la Curtea de Apel Galați, unde i s-a respins apelul formulat împotriva soluției primei instanțe • numai că, tânărul acuzat că i-a sustras telefonul unui brăilean în ianuarie 2018, l-a căutat prin buzunare și l-a agresat, s-a făcut nevăzut
Urmărire la nivel național și internațional a unui tâlhar brăilean care a fugit până să primească condamnarea finală la Curtea de Apel Galați, la ședința din 21 iunie 2024. Este vorba despre inculpatul Petcu Remus Marian, în vârstă de 25 de ani, acuzat că a agresat un brăilean în Parc Monument, în ianuarie 2018, i-a furat telefonul și l-a căutat prin buzunare, apoi a fugit. La Judecătoria Brăila inculpatul a fost condamnat la pedeapsa totală de trei ani închisoarea, respectiv doi ani pentru tâlhăria din Parc, la care s-a adăugat restul de pedeapsă rămas din condamnările mai vechi.
Anchetatorii spun că inculpatul are o înclinație spre practicile infracţionale, el fiind condamnat și în Italia pentru mai multe infracțiuni. Și-a primit acum condamnarea finală, la instanța superioară, dar este de negăsit. ”Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul Petcu Remus Marian împotriva sentinţei penale din 29.01.2024, pronunţate de Judecătoria Brăila în dosarul nr. 10692/196/2023. Obligă pe apelantul inculpat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare ocazionate de soluționarea prezentului apel. Definitivă”, este soluția din iunie de la Curtea de Apel Galați.
Astfel, după cum se arată în motivarea instanței, anonimizată și postată pe site rejust.ro, prin sentinţa penală din 29 ianuarie 2024, Judecătoria Brăila l-a condamnat pe un inculpat (n.r. - Petcu Remus Marian - nume postat pe site-ul instanței) la o pedeapsă de doi ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată, faptă din data de 28 ianuarie 2018. S-a constatat că fapta este concurentă cu infracțiunile comise de inculpat pe teritoriul Italiei, cu privire la care, prin sentința penală definitivă din iulie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a dispus recunoaşterea pe latură penală în privinţa pedepsei închisorii aplicate persoanei condamnate prin sentința Tribunalului din Roma, definitivă la Curtea de Apel din Roma. S-a dispus executarea unei pedeapse de trei ani închisoare, în România.
În plus, inculpatul a mai primit câteva luni de închisoare pentru comiterea infracțiunii de tulburare a ordinii si liniștii publice, și portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase. ”Instanța a contopit pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre, de 2 ani închisoare, cu pedepsele de 3 ani închisoare, 3 luni închisoare, 3 luni închisoare, și a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare la care a adăugat sporul obligatoriu din totalul celorlalte pedepse, respectiv sporul de 10 luni închisoare. Urmează ca inculpatul să execute efectiv pedeapsa rezultantă de 3 ani și 10 luni închisoare. Deduce din pedeapsa închisorii aplicată prin prezenta hotărâre, perioada executată de inculpat, de la data de 25.10.2020 la 16.02.2021, și a constatat că inculpatul a executat un număr de 630 zile închisoare, perioadă care se deduce din pedeapsa stabilită”, arată magistrații.
În dosar a mai fost un inculpat, Ionuț T., care a primit o pedeapsă de 2 ani închisoare, cu suspendare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată (faptă din data de 28.01.2018).
Filmul atacului violent
Potrivit magistraților care au dat sentința, prin rechizitoriul din iunie 2023 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila s-a dispus trimiterea în judecată a doi inculpați (n.r. - Petcu Remus Marian și Tărăbâc Ionuț – nume postate în dosarul înregistrat la Judecătoria Brăila), pentru săvârşirea infracţiunilor de tâlhărie calificată.
În fapt, s-a reținut că inculpatul Remus Marian, la data de 28.01.2018, în jurul orelor 22.00, în baza unei înţelegeri prealabile şi în timp ce se afla pe o alee din Parcul Monument, a deposedat-o pe persoana vătămată de un telefon mobil pe care, ulterior, i l-a remis celuilalt inculpat, în vedera însuşirii pe nedrept. ”Acţiunea a fost urmată, în vederea asigurării scăpării, de exercitarea de acte de violenţă asupra victimei de către inculpați, prin care i-au fost cauzate leziuni traumatice ce au necesitat 3-4 zile de îngrijiri medicale”, au stabilit anchetatorii.
Astfel, pe baza mijloacelor de probă s-a stabilit că, în fapt, cel care a avut iniţiativa abordării persoanei vătămate a fost primul inculpat, care i-a şi solicitat persoanei vătămate (n.r. - I. Rafael) să îi predea tot ce are asupra sa, care l-a controlat în buzunare şi, ulterior, i-a luat telefonul mobil, oferindu-l inculpatului care îl însoțea.
Instanţa a reţinut că faptele deduse judecăţii au fost dovedite, fiind dovedită şi vinovăţia inculpaților în săvârşirea acestora, constatându-se, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de către inculpați.
În ceea ce-l privește pe primul inculpat, instanța a constatat că fapta care formează obiectul prezentului dosar este concurentă cu infracțiunile comise de inculpat pe teritoriul Italiei, pentru care s-a dat pedeapsa de 3 ani închisoare.
Instanța superioară, se mai arată în motivarea de pe site rejust.ro, a avut în vedere că inculpatul (n.r. - Petcu Remus Marian) nu este la primul contact cu legea penală, acesta prezentând o înclinație spre practicile infracţionale. ”Atingerile grave aduse patrimoniului altor persoane demonstrează o periculozitate sporită a inculpatului şi constituie un adevărat semnal de alarmă cu privire la modul în care acesta înţelege să convieţuiască într-o societate, instanța apreciind că executarea efectivă a pedepsei va fi aptă pentru atingerea scopului şi îndeplinirea funcţiilor de constrângere, de reeducare şi de exemplaritate ale pedepsei. Cu privire la latura civilă, instanța a reţinut că persoana vătămată nu are pretenţii materiale în cauză, întrucât şi-a recuperat prejudiciul produs prin restituirea telefonului de către organele de cercetare penală, însă s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 3.000 lei, reprezentând daune morale. Examinând sentința penală apelată prin prisma motivelor de apel invocate, dar și din oficiu, Curtea constată că apelul declarat de inculpat este nefondat şi urmează a fi respins. Susţinerile apelantului inculpat în sensul reducerii pedepsei închisorii aplicată de prima instanţă sunt nefondate”, au motivat judecătorii.
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei rezultante aplicate inculpatului, Curtea apreciază că, față de cuantumul acesteia (depășește pedeapsa de 3 ani închisoare), scopul preventiv educativ al pedepsei de executat poate fi atins doar prin executarea acesteia în regim de detenţie, astfel cum în mod legal a dispus prima instanţă de judecată.
