Este interesant că doar pesediştii sunt cei care au sărit să dea cu piatra în Legea Lustraţiei, aşa strâmbă, neterminată şi prea puţin finisată în punctele ei esenţiale. Nu ştiu dacă domnu' Tudose a fost sau nu "nene rău", după cum s-a exprimat în declaraţiile dumnealui, dar îmi pare că este pe cale să devină unul. E ca şi cum nu ai vrea să mai condamni nenorocirile unui criminal, pe motiv că faptele s-au prescris. Poate că s-au prescris, conform legilor în vigoare, dar în mintea celor care au suferit de pe urma crimelor amintirile sunt la fel de vii ca în prima zi.
La fel de bine aş putea să spun şi eu că prezenţa lui Mihai Tudose în spaţiul public este tardivă, nu că ar fi fost vreodată justificată. Tudose vinde ciorba de burtă pe care alţii au gătit-o acum trei zile şi se pregăteau să o arunce. Deputatul Mihai Tudose preia însă teme deja tocite, venite cu dedicaţie de la partid, şi le prezintă de parcă tocmai ar fi descoperit perpetuum mobile. Să fie sănătos, probabil că asta este sarcina dumnealui de soldat pesedist, de băiat de trupă, care recită poezii patriotice, de partid şi de stat în teritoriu.
Dar mi se pare jenant, de exemplu, ca după ce, atât în legislatura trecută, cât şi în cea actuală eşti mare şmecher în cadrul Comisiei Economice a Camerei Deputaţilor să ai acum acelaşi punct de vedere cu Ion Rotaru. Care o fi şi el parlamentar, ba chiar senator de Brăila, dar e mai tardiv decât orice demers inutil şi fraze de pomană pe care le-ar putea face (enunţa) nenea-rău Tudose.
