Unii profesori de limba şi literatura română consideră că subiectele pentru teză au fost făcute în pripă, fără nicio preocupare pentru corectitudine, claritate şi accesibilitate, unul dintre argumente fiind chiar greşeala monumentală făcută în textul de la clasa a VIII-a, unde Niţă Ghiţescu s-a transformat în textul elevilor în Ghiţă Niţescu. Ca urmare, textul la prima vedere, şi aşa destul de confuz, pentru că asta chiar a urmărit Caragiale, devine de-a dreptul de neînţeles din cauza greşelii făcute de minister. Mulţi elevi nu au înţeles textul, dar au bănuit că ar fi vorba de corupţie şi au întocmit un text argumentativ pe această temă. Un profesor chiar a remarcat că itemii sunt aproape aceiaşi de anul trecut, schimbat fiind doar textul la prima vedere. În acest condiţii, profesorul Radu Muşat acuză Ministerul Educaţiei că şablonizează intelectual elevii cu astfel de subiecte aproape trase la xerox, an de an.
La clasa a VIII-a, confuzia originală a textului a fost sporită de greşeala ministerului
Subiectele primite de elevi la teza cu subiect unic au avut multe greşeli, nu numai cea flagrantă sesizată de joi după-amiază. La clasa a VIII-a, în textul la prima vedere, în loc de Niţă Ghiţescu a fost trecut Ghiţă Niţescu. Ca urmare, elevii nu prea au înţeles despre ce este vorba în text. Unii mai isteţi au intuit, însă alţii nu, şi dacă nu au scris textul de opinie pentru că nu au înţeles textul, ei au pierdut 12 puncte. Profesoara Emilia Stănică de la "Mihai Eminescu" ne-a declarat că este inadmisibil să se greşească la nivel naţional, de către o comisie naţională. "Greşeala nu influenţează răspunsurile copiilor decât la punctul C. Corectorul trebuie să aprecieze ceea ce exprimă copilul în legătură cu fragmentul dat. Noi ne adaptăm la situaţie, corectăm ceea ce transmite copilul pe textul acela, fără să taxăm dacă el a înţeles altfel decât mesajul transmis în textul iniţial de Caragiale".
Şi alţi profesori au spus că elevii s-au descurcat. "În general, textul crea confuzie, iar cu greşeala făcută la minister, a creat şi mai multă confuzie în rândul elevilor, însă probleme au fost şi la alt item, care le cerea să extragă o idee dintr-un dialog. Poate că o altă secvenţă de text ar fi fost mai potrivită. Elevii au avut acea nuvelă de Caragiale de citit ca lectură suplimentară, deci pentru unii nici nu a fost text la prima vedere. Copiii s-au descurcat, am dat chiar şi note maxime", a spus prof. Nicolae Barbu de la Şcoala "Ion Creangă". Profesoara Angela Olaru, de la aceeaşi unitate, a precizat că răspunsurile copiilor trebuia să meargă pe ideea de moralitate, de nedreptate, ceea ce s-a şi întâmplat. Ca urmare, a fost mulţumită de răspunsurile date de copii. "Consider că şi un elev slab ar fi putut scrie un text argumentativ care să meargă pe ideea de moralitate. Orice elev normal ar fi trebuit să se descurce de cinci", spune prof. Angela Olaru, părere împărtăşită şi de prof. Camelia Munteanu de la Colegiul "Murgoci".
Problema sesizată de profesori a fost exprimată foarte clar şi de unii dintre cei mai buni elevi ai şcolii. Luizei Purcăroiu i s-a părut uşoară gramatica, însă textul la prima vedere i s-a părut dificil şi de aceea i-a luat cam mult să redacteze textul argumentativ, unde a scris despre corupţia la nivelul societăţii. Şi la clasa a VII-a, cel mai greu subiect i s-a părut lui Andrei Mardale tot cel de opinie. Ionuţ Trişcaş, de la clasa a VIII-a B, Şcoala "Fănuş Neagu" ne-a spus că textul l-a pus în dificultate. "Pentru a-l desluşi l-am citit de foarte multe ori. Eu citisem integral textul lui Caragiale, în lectura suplimentară şi aşa am reuşit să îmi aduc aminte şi să îl înţeleg". Profesoara Emilia Meiroşu de la Şcoala "Fănuş Neagu" a subliniat că se va ţine cont de nota din barem, unde se precizează că se punctează exprimarea oricărei opinii motivate prin raportarea la textul dat. De aceeaşi părere este şi profesoara Maria Frunză de la "Al. I. Cuza".
"Textele la prima vedere nu au avut nicio noimă"
Profesorii de la Şcoala "Ion Băncilă" au tot aşteptat de la minister un semn de schimbare a baremului. Cum acesta nu a venit, s-au descurcat aşa cum au ştiut, în favoarea elevului, a afirmat prof. Marioara Popa. Ea a mai amintit că elevii de nivel mediu nu prea s-au descurcat, deşi în ansamblu subiectele au fost în orizontul de aşteptare. Profesorul Teodor Cosma a fost mai tranşant. "Textele la prima vedere nu au avut nicio noimă. Nu ştiu unde găsesc aceşti scriitori, mă refer la cel de la clasa a VII-a, când scriitorii noştri nu sunt băgaţi în seamă. Ar fi trebuit să fie un text la prima vedere, dar dintr-un scriitor studiat în programă". Elevului Adrian Manea din clasa a VII-a subiectele i s-au părut uşoare, în timp ce lui Vlad Diţă, de la clasa a VIII-a, care a scris în textul de opinie despre corupţie, consideră că a greşit, că alte teme ar fi trebuit să abordeze, dar speră ca profesorii să ia în considerare faptul că ştie să construiască un text argumentativ.
Nici la Liceul de Artă elevii nu au înţeles textul, dar s-au descurcat, deşi numai elevii foarte buni puteau lua zece. "Textele nu au fost bine alese. Subiectele au părut a fi fost făcute în pripă. Eu aş fi preferat chiar şi la subiectul al doilea să se caracterizeze un personaj, dar pe baza unui text la prima vedere, bine ales, pentru că aşa se pun în valoare competenţele elevului şi nu puterea de memorare", este de părere prof. Georgeta Pasici. Ana Diaconu, de la clasa a VII-a a spus că teza i s-a părut uşoară, că ei au lucrat multe texte de opinie în clasă şi toţi colegii ar fi trebuit să ştie. Mădălina Sandu, elevă în clasa a VIII-a, care s-a calificat chiar la faza naţională a olimpidei de limba română în anii trecuţi, crede că teza a fost cam complicată din cauza textului de opinie, confuzia numelor ridicându-i probleme.
Elevi şablonizaţi intelectual
Profesorul Radu Muşat, de la Liceul de Artă, ne-a declarat că teza în sine a avut un nivel mediu de dificultate, cu câţiva itemi de departajare, dar că textele alese nu au avut relevanţa necesară. "De câţiva ani se pică pe şabloanele publicate, iar pe elevi doar atât îi interesează şi nu este bine. Elevul nu mai recepţionează nimic altceva, chiar dacă îi dai. Acest tip de subiecte duce la şablonizarea intelectuală a elevilor pentru că ei nu mai învaţă nimic în plus. Li se îngustează gândirea, le este distrusă cultura generală, aparatul critic prin aceste şabloane", apreciază prof. Radu Muşat. Stereotipia subiectelor a fost remarcată şi de prof. Iuliana Anghel, care a spus că la gramatică, la clasa a VIII-a, itemii sunt aproape aceiaşi, numai textul diferă.
