Guvernul a decis, în şedinţa din 28 februarie, semnarea de către România a Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în Uniunea Europeană şi zona monetară UE.
Intrarea în vigoare a Tratatului va aduce o consolidare fiscală importantă, în anii următori, pentru România. Tratatul stabileşte ca limită a deficitului bugetar structural pragul de 0,5%, iar în cazul în care nivelul datoriei publice este semnificativ sub 60% şi nu există riscuri privind sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice, acest deficit structural poate să ajungă la circa 1% din PIB. Deficitul bugetar maxim ciclic plus cel structural se va încadra în limita de 3% din PIB, se arată într-un comunicat al Executivului.
"În cazul în care se înregistrează abateri faţă de aceste nivele, există un mecanism de activare directă prin care Comisia Europeană sesizează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, iar apoi, în funcţie de hotărârea acestei instanţe, poate să aibă loc o sancţiune financiară de maximum 0,1% din PIB-ul ţării respective", a afirmat Dan Suciu.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului a menţionat că România a obţinut, în urma negocierilor desfăşurate, introducerea în Tratat a prevederii care va permite participarea la reuniunile la nivel înalt ale zonei euro, a şefilor de stat sau de guvern din toate statele membre ale UE. "A fost unul din demersurile la care România a ţinut foarte mult, pentru a fi parte a procesului în permanenţă, pentru a fi consultată şi capabilă să afle în timp util, să participe la aceste dezbateri legate de sustenabilitatea şi coerenţa fiscală a Zonei Euro", a mai precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului.
Marea Britanie şi Cehia au refuzat să adere la pact.