Dacă într-adevăr intenţionează să o lase naibii de politică, atunci numirea ei ca şef al PNL Brăila, fie şi pentru10-12 zile, adică până pe 29 martie, chiar că este tardivă şi neavenită. Şi zic asta pentru că eu mă gândeam că Diana Tuşa vrea mai mult de la viaţă, nu doar să dea ţâţă şi să schimbe pampers. Mă aşteptam ca Diana Tuşa să revină în Brăila (ar fi fost prima oară după aproape un an de zile) şi să înceapă să-i sape pe Varga, Datcu, Popa şi ceilalţi liberali, care, la rândul lor, au fost ocupaţi până de curând să-l sape pe Cibu. Mi-aş fi dorit o campanie mârşavă, jegoasă, dusă pe culoare subterane, doldora de trădări şi plină de cuţite înfipte în spate. Ar fi fost mai mult decât încântătoare o dispută în aceşti termeni între Diana Tuşa şi Cătălin Boboc, care avea în sfârşit şansa să demonstreze că nu este doar băiatu' lu' mama.
Încă mai sper că Diana Tuşa se va răzgândi, iar orgoliul ei nemăsurat, dublat de imensa dorinţă de parvenire, o va împinge în păcatul de a candida pentru şefia PNL Brăila. Motive ar avea cu duiumul. În septembrie 2007, când a aterizat la Brăila, Tuşa a fost primită cu sictir de aproape toţi greii liberali. La un moment dat chiar se formase un curent anti-Tuşa, care nu scăpa ocazia să-i dea la gioale din orice poziţie. Îmi aduc aminte că singurul care i-a ţinut palma lui Tuşa în acele vremuri de cap şi spadă a fost Cibu. Însă Cibu este istorie acum, el fiind disponibilizat atât de la primărie, cât şi de la partid. Mare lucru ca zilele următoare să auzim că a fost exclus şi din Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor din Brăila.
Dacă nu pentru ea, Diana Tuşa ar trebui să accepte să lupte pentru Cibu, pentru a încerca să-i pocnească pe cei care l-au terminat pe fostul ei susţinător din 2007.
