• contextul geopolitic, cu excaladarea războiului ruso-ucrainean, determină navele de croazieră care ajungeau în trecut la Tulcea să se oprească la Brăila • asta face ca pontonul special înființat de Primăria Brăila pentru acest tip de nave să fie din ce în ce mai solicitat • de la sfârșitul anului trecut și până acum, s-au oprit aici aproape 50, iar din taxele de acostare au ajuns la bugetul local peste 50.000 lei • până la sfârșitul anului, numărul navelor de croazieră ajunse la Brăila este estimat să crească de cinci ori • deocamdată, Brăila e mai mult un oraș de tranzit, însă prezența acestor turiști reprezintă o șansă care ar putea fi mult mai bine exploatată din punct de vedere economic
Pontonul amenajat de Primăria Brăila pentru nave de croazieră, în urmă cu mai mulți ani, în zona Căpităniei, începe, în sfârșit, să fie tot mai intens solicitat. În actualul context geopolitic, cu războiul ruso-ucrainean la granița României, când armatorii evită să se mai aventureze cu navele până în zona Hârșova - Tulcea, aflată mult prea aproape de front, Brăila a devenit punct terminus pentru croazierele organizate de firmele de turism. Așa se face că în actualul sezon estival, din aprilie și până la sfârșitul lunii iunie, la Brăila au acostat deja 40 de nave de croazieră. Iar până la finele anului se estimează că numărul acestora va crește de cinci ori, deci aproximativ 200 de nave de croazieră sunt așteptate să acosteze la Brăila anul acesta!
Pontonul rezervat navelor de croazieră este administrat de Primărie, prin intermediul Centrului Cultural și de Agrement ”Chira Chiralina” Brăila, compartimentul de Administrare Portuară și Nave de Agrement. După cum ne-a informat managerul acestei instituții, Mircea Ciucașu, navele de croazieră ajung la Brăila prin intermediul ”Karpaten Turism” SRL și ”Malii Ship Agency”, agențiile respective fiind cele care achită taxa de acostare, precum și serviciile solicitate (la cerere, apă sau energie electrică). Peste 90% dintre nave sunt sub pavilion elvețian, dar turiștii sunt nu doar din Elveția, ci și din Luxemburg, Germania, Olanda, Austria, Statele Unite etc. ”De regulă, sunt turiști în vârstă. Navele acostează la cheul nostru de lângă Căpitănie. O parte din turiști optează pentru mici tururi ghidate pentru vizitarea clădirilor emblematice din municipiu sau sunt preluați cu autocare și transportați în Delta Dunării. Alți turiști sunt transportați la București, de unde se întorc cu avionul în țările de reședință. În locul lor sunt preluați alți turiști sosiți pe aeroport din țările amintite, transportați la Brăila, îmbarcați pe navele de croazieră și fac călătoria pe Dunăre înapoi către țările de reședință”, a precizat directorul Ciucașu.
Bani la bugetul local, un potențial promițător
Pentru navele acostate, agențiile de turism plătesc Centrului Cultural și de Agrement (CCA) ”Chira Chiralina”, începând cu 1 ianuarie 2025, o taxă de acostare de 1.146 lei/zi (anul trecut a fost 1.042 de lei/zi). În ultima parte a anului trecut, au acostat la dana brăileană 8 de nave de croazieră, iar anul acesta primele au început să sosească în luna aprilie, iar de atunci au acostat încă 40 de nave. Deci în total 48 de nave din toamna anului trecut până în prezent, iar pentru toate acestea suma încasată de municipalitatea brăileană din taxele de acostare se ridică la 50.016 lei, conform datelor puse la dispoziție de CCA ”Chira Chiralina”.
Pe lângă banii care intră în bugetul local din taxele de acostare, Brăila poate profita economic și de pe urma grupurilor de turiști care ar putea să viziteze Centrul Istoric al orașului în cele câteva ore pe care le au la dispoziție până la plecarea navei. Deocamdată nu sunt prea mulți cei interesați să vadă ce are Brăila de oferit din punct de vedere turistic, însă lucrurile s-ar putea schimba în bine, în contextul în care Piața Traian, de exemplu, a trecut printr-un amplu proces de reabilitare ajuns în prezent pe ultima sută de metri. Astfel, după refacerea pavimentului, este aproape gata și reabilitarea spațiului verde, de pe care a fost îndepărtată vegetația crescută în exces, s-a montat un sistem de irigare modern și se pune gazon nou. De asemenea, și vechiul ceas-turn, simbolul Brăilei, urmează să fie remontat în curând, după ce a trecut printr-un amplu proces de restaurare. Turiștii care vin cu nave de croazieră n-ar duce lipsă nici de terase, restaurante, cofetării sau baruri, deschise în număr tot mai mare în ultima perioadă, atât în Piața Traian cât și pe strada Mihai Eminescu. Din păcate, ar mai fi destul de multe aspecte de pus la punct, pentru ca această zonă să fie cu adevărat atractivă pentru străinii ajunși în portul Brăilei. ”Dacă iei zona la pas, încă mai găsești capace de canalizare lipsă, cabluri care atârnă de pe stâlpi, trotuare blocate de mașini, clădiri cu fațade degradate. Nu poți să te prezinți cu așa ceva în fața unor turiști care umblă prin toată lumea și văd tot felul de orașe, care mai de care mai frumoase și mai bine gospodărite. Deocamdată, eu nu am avut nicio cerere de la un grup de turiști veniți cu nave de croazieră care să fie interesați de un tur ghidat prin Brăila”, ne-a spus ghidul autorizat Gabriel Lâlă, care activează de mulți ani în domeniu.
Administrarea portuară, reorganizată începând din 2024
Revenind la felul cum este organizată ”găzduirea” navelor de croazieră în portul brăilean, reamintim că activitatea de administrare portuară a fost preluată de Casa de Cultură a Municipiului Brăila, de la Serviciul de Transport Public Local și Administrare Portuară, conform HCLM Brăila nr.324/21.06. 2024 (SCTLPAT fiind desființat conform HCLM Brăila nr.323/21.06.2024). Prin HCLM nr.530/27.09.2024, a fost aprobată reorganizarea Casei de Cultură a Municipiului Brăila prin transformare în Centrul Cultural și de Agrement ”Chira Chiralina” Brăila, începând cu 1 ianuarie 2025.
În anul 2010, în conformitate cu HCLM 431/26.12.2010, a fost aprobată înființarea Administrației Portuare, conform OG nr.22/1999 și Legea nr.108/2010 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căile navigabile interioare, cu modificările și completările ulterioare (în continuare, OG nr.22/1999).
Administrarea bunurilor aferente infrastructurii portuare se face de către Centrul Cultural și de Agrement ”Chira Chiralina” Brăila, compartimentul de Administrare Portuară și Nave de Agrement. Ca administrație portuară, Centrul Cultural și de Agrement ”Chira Chiralina” Brăila are în administrare malul stâng al fluviului Dunărea, în zona de responsabilitate km170+875 – km175+800, sector care face parte din domeniul public al municipiului Brăila.
