2016 vine pentru brăileni cu o factură ceva mai mică la serviciul de apă-canal-epurare. Nu extraordinar de mică, însă dacă discutăm de un consum cât de cât normal al unei familii de trei persoane, adică să zicem 10 mc, înseamnă o economie de cam 6 lei/lunar şi de 72 lei pe un an întreg. De unde vine această "uşurare"? Din reducerea TVA la apa potabilă şi pentru serviciul de canalizare-epurare. Mai precis, de anul viitor operatorii din întreaga ţară vor factura cu un TVA de 9% apa potabilă şi cu 20% serviciul de canalizare-epurare. În cazul oraşului nostru, aplicat la preţul şi tariful practicate de Compania de Utilităţi Publice Dunărea Brăila, reducerea finală rezultată înseamnă cumulat 0,61 lei pentru fiecare metru cub de apă consumat. Cum reducerea TVA se aplică începând cu 1 ianuarie, prima factură cu taxă scăzută va fi emisă abia în februarie.
În luna octombrie, fostul Guvern Ponta a aprobat reducerea TVA-ului la apa potabilă de la 24%, cât este în prezent, la 9%, precum şi la 20% în cazul tarifului de canalizare-epurare şi apa pluvială. Asta înseamnă că şi la Brăila populaţia va plăti mai puţin pentru apa livrată de Compania de Utilităţi Publice Dunărea. Cu cât mai puţin? Haideţi să facem împreună calculele.
Vom lua drept exemplu o familie compusă din trei persoane, care locuieşte într-un apartament cu 2 camere cu centrală proprie şi care consumă lunar, în medie, cam 10 metri cubi de apă, inclusiv consumul de apă rece pentru prepararea apei calde. La acest moment, în acualele condiţii de TVA, familia-etalon are de plătit lunar circa 68,7 lei (inclusiv TVA) numai pentru cei 10 mc de apa rece: 10 x 4,29 lei/mc preţul apei potabile, plus 10 x 2,58 lei tariful pentru canal-epurare.
Cum vor arăta lucrurile de anul viitor pentru acelaşi consum? Metrul cub de apă potabilă costă 3,46 lei (fără TVA), la care dacă aplicăm TVA de 9% rezultă un preţ final de 3,77 lei/mc (cu 0,52 lei/mc mai mic decât în prezent). În ce priveşte tariful de canalizare-epurare, acesta este de 2,08 lei (fără TVA), la care aplicând TVA de 20% (aşa cum prevede Codul Fiscal pentru 2016) rezultă în final 2,49 lei/mc (cu 0,09 lei/mc mai mic decât tariful actual). Tragem linie şi vom vedea că valoarea finală, cu tot cu TVA, pentru întreg serviciul (apă-canal-epurare) va fi de 6,26 lei pentru fiecare metru cub consumat, adică o economie de 0,61 lei/mc. Aşadar, familia - etalon despre care vorbeam va plăti de anul viitor 62,6 lei pentru acelaşi serviciu, beneficiind în final de o reducere de 6,1 lei pentru cei 10 mc consumaţi lunar. Exprimată în procente, reducerea numai pentru apa potabilă va fi de 12%, în timp ce per ansamblu preţ/tarif la apă/canal/epurare discutăm de un procent ceva mai mic, de 8,8% (dat fiind faptul că pentru canal-epurare reducerea de TVA este de doar 4 procente).
Privind peste toate aceste cifre, devine clar că reducerea TVA la apa potabilă este în beneficiul consumatorului final care, în termeni reali, va plăti cu 12% mai puţin pentru apa potabilă consumată şi apa uzată. Cel mai probabil, operatorul CUP Dunărea trage speranţe că măcar o parte din această economie la populaţie se va reflecta într-o încasare mai bună a facturilor.
"Nici pe departe nu le vor creşte încasările, pentru că nu cred că brăilenii îşi vor schimba obiceiurile de plată la întreţinere. În continuare vor plăti atunci când au bani. Indiscutabil, măsura reducerii TVA la apa potabilă este un beneficiu pentru consumatorul final şi economia rezultată va fi simţită de fiecare în parte, evident, cu condiţia ca administratorii de bloc să afişeze, repartizeze şi să calculeze corect consumul de apă. Nu în ultimul rând, costul mai mic al apei poate va influenţa pozitiv populaţia şi la un al nivel, şi anume în sensul în care oamenii vor fi dispuşi să declare la asociaţie consumul real de apă şi astfel să dispară acele diferenţe dintre consumul din factură şi cele însumate raportate de fiecare apartament în parte", ne-a declarat Marian Covache, preşedintele Federaţiei Uniunea Asociaţiilor de Proprietari Brăila. După cum se cunoaşte, din total cost cu întreţinerea la nivelul unei asociaţii, peste jumătate este generat de factura lunară de apă-canal-epurare.
Brăila, printre oraşele cu preţ mare al apei potabile
• o statistică a Institutului pentru Politici Publice ne poziţionează pe undeva în prima jumătate a clasamentului oraşelor cu apă scumpă
După cum "Obiectiv Vocea Brăilei" a prezentat în mai multe rânduri, comunitatea locală se află în rândul oraşelor cu cea mai scumpă apă potabilă din România. Cel mai recent studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP) arată clar că preţul de 3,46 lei/mc, fără TVA, ne poziţionează, alături de Galaţi, pe locul 18 naţional, imediat după Timişoara - 3,53 lei/mc şi Călăraşi - 3,57 lei/mc. De asemenea, înaintea noastră, însă sub pragul de 4 lei/mc (fără TVA), mai sunt alte şase oraşe (Arad, Râmnicu Vâlcea, Târgu Mureş, Satu-Mare, Drobeta Turnu-Severin şi Reşiţa), în timp ce Bucureştiul plăteşte un preţ de 4 lei/mc. Cea mai scumpă apă din România o plătesc buzoienii - 5,07 lei/mc (fără TVA), urmaţi de nemţeni şi tulceni (4,41 lei/mc, fără TVA). Pe locurile următoare apar Suceava - 4,33 lei, Târgovişte - 4,2 lei/mc, Deva - 4,1 lei/mc şi Piteşti - 4,01 lei/mc.
La polul opus, cea mai ieftină apă potabilă o plătesc locuitorii din Târgu Jiu - 2,42 lei lei/mc, urmaţi de cei din Zalău şi Cluj-Napoca - 2,62 lei/mc.
Acelaşi studiu al IPP arată că Brăila stă ceva mai bine când vine vorba de pierderile din reţeaua de apă: doar 22%, faţă de 66% pentru Piatra Neamţ, 58% pentru Călăraşi şi Braşov şi 55% pentru Bacău şi Arad.
TVA redus la apa pentru irigaţii, frecţie la picior de lemn
• ponderea apei în total costuri irigaţii este sub 10%
Însă nu numai pentru apa potabilă livrată populaţiei se aplică TVA redus la 9%. Potrivit modificărilor aduse Codului Fiscal, valabile de anul viitor, şi preţul apei pentru irigaţii va beneficia de aceeaşi taxă. Astfel, în final, producătorii agricoli vor plăti cu 12% mai puţin pentru apa folosită pentru irigaţii în 2016. Numai că măsura nu-i vizează pe toţi agricultorii constituiţi în OUAI-uri (organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii - n.r.) întrucât doar o mică parte dintre aceste organizaţii sunt şi plătitoare de TVA. "Majoritatea OUAI-urilor din judeţul nostru nu sunt plătitoare de TVA, context în care măsura reducerii TVA pentru apa folosită la irigaţii în agricultură este cam frecţie la picior de lemn. În esenţă, reducerea TVA la 9% pentru apă este binevenită, măcar şi pentru cele cam 10% dintre OUAI-urile locale - plătitoare de TVA, dar mai ales pentru populaţie şi mă refer aici la TVA redus pentru apa potabilă. După părerea noastră, ar trebui umblat, mai degrabă, la taxa pe stâlp, aşa cum este ea cunoscută, întrucât OUAI-urile sunt obligate să plătească sume consistente la acest capitol. Nu în ultimul rând, impactul reducerii TVA la apa pentru irigaţii în total cost per hectar este aproape infim, undeva între 5 şi 7%, ponderea cea mai mare, adică diferenţa de 93 - 95%, având-o energia electrică în costul irigaţiei", ne-a declarat Vasile Datcu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli APA Brăila. De altfel, sursa citată a adăugat că organizaţia la nivel central din care face parte APA Brăila (Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România) centralizează toate aceste aspecte pentru a întocmi o listă de priorităţi în vederea unei viitoare discuţii cu Guvernul Cioloş.
