Recunosc că îl credeam mai cerebral, mai cumpătat pe Crin Antonescu. Dar se vede treaba că anii ăia mulţi în care el a cărat alcool la gingie au lăsat urme adânci, omorându-i mare parte din neuroni. Am rămas perplex să îl văd pe Crin Antonescu, în ultimele zile, cum se agaţă disperat de orice portiţă pentru a-l ţine pe Băsescu cât mai departe de Cotroceni. Văzându-l pe Crin cum se dă peste cap ca o maimuţă la circ, ajungi să îi acorzi circumstanţe atenuante lui Băsescu, care, se ştie, este un satrap, un individ care ar vinde pe oricine ca să îşi salveze pielea. Delirul lui Crin Antonescu, cum că Băsescu şi ai lui vor scăpa de persoana lui doar dacă îl omoară, pare să nu aibă leac. Dimpotrivă, pe zi ce trece, Crin face crize din ce în ce mai horror. Parcă e posedat, fraţilor. Parcă de decizia pe care o va lua Curtea Constituţională depinde viaţa lui. Da, e adevărat că, în cazul în care Băsescu revine la Cotroceni, Crin Antonescu trebuie să se retragă din politică, după cum singur a promis ca prostul, când l-a luat gura pe dinainte. Dar să facă atâta caz doar pentru faptul că nu va mai roade un os ca politician, mi se pare deja prea mult. La urma-urmei, Crin Antonescu are o meserie, başca are şi apartament penthouse, de 400.000 de euro, deci nu văd de ce şi-ar face griji. El este profesor de istorie, iar la ce criză de cadre didactice bine pregătite este în învăţământ cred că actualul interimar Crin ar obţine negreşit o catedră ca titular pe post, să le predea elevilor istoria postdecembristă a României, aşa cum a visat-o el în cei 20 de ani de când doarme în Parlament.