De patru zile, două treimi din şcoli, unde învaţă peste 30.000 de elevi, s-au transformat în congelatoare şi sunt la un pas de a fi închise. Este mai cald afară decât în clase. Copiii stau îmbrăcaţi cu geci sau hanorace şi aşteaptă cu nerăbdare să plece acasă. Deja, pe unii, părinţii nici nu-i mai lasă la şcoală de frica virozelor. Dacă în clase copiii îngheaţă numai şase sau şapte ore, drama celor din internat este şi mai mare. Ei vin îngheţaţi deja din clase, iar în cămin îndură alt frig. Nu au apă caldă să se spele sau să-şi spele hainele şi nici căldură. În această situaţie sunt 200 de copii din internatul de la "Edmond Nicolau". Ei studiază la oraş prin proiecte guvernamentale care vor să valorizeze copiii buni din mediul rural. Nici la cantina şcolii lucrurile nu stau bine. Din cauză că lipseşte apa caldă, vesela nu se poate spăla cum trebuie. Eventual se încălzeşte o oală mare de apă şi se spală acolo farfuriile, însă normele igienico-sanitare rămân doar pe hârtie. În cursul zilei de ieri o delegaţie de la Brăila a fost la Bucureşti, unde a încercat să ceară ajutor pentru deblocarea situaţiei.
"Astăzi au venit la mine două fetiţe de clasa a VI-a şi mi-au spus că au îngheţat şi vor acasă. Este greu în clase. Şi profesorii, şi elevii stau cu o haină în plus şi avem noroc că este cald afară. Este mai cald afară decât în clase. Situaţia este critică! Nu ştiu ce ne vom face dacă nu primim căldură. Acum, să spunem că trimitem copiii acasă, dar dacă în semestrul II lucrurile vor fi tot aşa, situaţia va fi complicată. Noi sperăm că se va rezolva situaţia şi ne vor da căldură", a spus directorul Colegiului Tehnic "Edmond Nicolau", prof. Ramona Chiper.
Situaţia este la fel de gravă şi la Şcoala "Al. I. Cuza". Copiii stau în frig, cu hainele pe ei, profesorii la fel. Dimineaţa cel puţin, până se mai dezmorţeşte atmosfera, este un congelator. Nici orele de sport nu s-au făcut pentru că era mult prea frig în sală. Elevii au făcut câteva mişcări de încălzire în clasă şi atât.
ISJ Brăila se gândeşte, în ultimă instanţă, să închidă şcolile - congelator
"Situaţia este la fel în toate şcolile abonate la CET. Noi nu avem datorii la energie termică şi nu ar fi trebuit să trecem prin aşa ceva. De la începutul toamnei am dat căldură cu program. Nu este comod, pentru că închidem şi deschidem vanele, dar numai aşa ne puteam încadra în buget. Primarul ne-a spus clar, de la început, că trebuie să ne încadrăm în banii alocaţi. Având în vedere situaţia prin care trecem, nu ne puteam permite să depăşim bugetul. Unii profesori chiar au fost nemulţumiţi, dar le-am explicat situaţia. Şi acum să se întâmple aşa ceva! Acum câţiva ani noi am solicitat să ne montăm centrală proprie, dar ni s-a spus că nu se poate. Mă gândesc serios la o altă variantă, tot cu centrală proprie, dar în care apa să intre preîncălzită la panouri solare, să scriem un proiect. Avem pe şcoală o suprafaţă imensă şi am putea să profităm. Numai deasupra sălii de sport sunt 250 de metri pătraţi. Să sperăm acum că nu va trebui să închidem şcoala", a spus directorul Şcolii "Al. I. Cuza", prof. Petru Enache. La această şcoală părinţii s-au oferit să aducă ei calorifere electrice, însă instalaţia nu ar fi suportat asemenea consum şi ar fi căzut reţeaua. Oricum, au noroc, pentru că vremea încă mai este caldă, dar peste trei zile se anunţă ploi, frig şi atunci probabil că şcolile se vor închide dacă nu se va da căldură.
Inspectorul şcolar general Viorel Botea cunoştea situaţia şi a spus că, dacă ar continua, într-adevăr, nu ar avea ce să facă decât să închidă şcolile, dar că face eforturi, alături de Primărie, pentru a rezolva situaţia într-o perioadă cât mai scurtă. Inspectorul general crede că miercuri, cel mai târziu, situaţia va reveni la normal.
Termoficarea se învârte într-un cerc vicios
Întreruperea furnizării apei calde, dar şi a căldurii în sistemul centralizat de termoficare a avut loc joi dimineaţa, chiar de Ziua Naţională a României. Cauza a fost acumularea de datorii impresionante la plata facturilor de gaz metan de către operatorul local de termoficare SC "CET" SA Brăila, unitate la care municipalitatea este acţionar majoritar. Mai concret, cu tot cu factura lunii noiembrie la gaz, restanţele CET se ridică undeva la circa 100 miliarde de lei vechi, după cum a explicat chiar primarul municipiului, Aurel Simionescu. De asemenea, acesta a mai punctat că, în profunzime, problema este mult mai delicată întrucât aceste datorii s-au acumulat din cauză că CET, la rându-i, nu a încasat de la Asociaţiile de Proprietari (AP) contravaloarea facturilor la energie termică. De altfel, aşa cum ne-a declarat chiar directorul general al companiei de utilităţi publice, Ionel Pătraşcu, sunt situaţii de AP care nu au stins nici acum datorii vechi încă din sezonul rece 2009 - 2010. Acesta este, în opinia celor doi, cercul vicios în care se învârte termoficarea de mai mulţi ani, iar operatorul a adunat pierderi peste pierderi. De exemplu, exerciţiul financiar 2010 l-a închis cu o pierdere de 14 milioane de lei, adică 140 miliarde de lei vechi. Ar mai trebui precizat că an de an numărul de abonaţi casnici s-a redus constant, "marea debranşare" derulându-se pe fondul creşterii gradului de nemulţumire a proprietarilor de apartamente. Reproşurile de genul "e prea cald în casă" ori "e prea frig" sau "sunt cu plata la zi a întreţinerii şi tot nu primesc căldură din cauza restanţierilor din bloc" s-au tot adunat şi i-au determinat pe foarte mulţi să facă un efort financiar pentru montarea unei centrale de apartament. Astfel s-a ajuns în situaţia în care doar 12.000 de apartamente să mai rămână racordate la sistem, adică mai puţin de un sfert din numărul total de apartamente din oraş.
Revenind la situaţia din prezent, în încercarea de a determina furnizorul de gaz metan să reia livrarea, Primăria şi CET au strâns cureaua şi au virat circa 20 de miliarde de lei vechi. Banii au fost insuficienţi pentru ca situaţia să se deblocheze.
A patra noapte în frig
Criza gazului metan care a provocat întreruperea furnizării apei calde şi a căldurii în sistem centralizat în oraş nu s-a încheiat încă. Dar există premisele unui happy-end. În cursul zilei de ieri, o delegaţie din partea Primăriei Brăila şi a "CET" - din care a făcut parte primarul Aurel Simionescu, directorul economic al Primăriei Stoica Anghelescu şi directorul operatorului de termoficare, Ionel Pătraşcu, plus directorul economic şi un reprezentant al AGA de la CET -, a fost la Bucureşti, la sediul furnizorului de gaz, în încercarea de găsi soluţia depăşirii momentului de blocaj. "Am avut discuţii prelungite cu reprezentanţii «Alpha Metal», furnizorul nostru de gaz, şi a rămas ca mâine dimineaţă (astăzi - n.r.) să trimită la Primărie o listă de garanţii pe care să ni le asumăm cu privire la stingerea datoriei la gaz şi astfel să trecem cu bine peste întreg sezonul rece. Dacă pretenţiile lor se vor încadra în limita realizabilului şi ni le vom putea asuma alături de municipalitate, o vom face şi, astfel, va fi semnat cel mai probabil un protocol în baza căruia va fi reluată livrarea de gaz. Imediat după aceasta vom reporni centrala pentru furnizarea agentului termic în oraş", ne-a declarat, ieri seară, la finalul discuţiilor, directorul "CET", Ionel Pătraşcu.
Pe de altă parte, primarul Simionescu nu este la fel de încrezător în rezolvarea situaţiei. "Noi faţă de anii trecuţi stăm mai bine, am făcut eforturi să plătim ceea ce trebuia, dar condiţiile puse pentru a se relua furnizarea gazului nu sunt posibile. Noi nu putem plăti în avans factura şcolilor pentru luna ianuarie şi nici ajutoarele pentru căldură pe care le vom da pentru cetăţeni. Am lăsat la Bucureşti oferta noastră, să vedem dacă o acceptă. Vom afla mâine cum stăm", a declarat aseară şi primarul Aurel Simionescu.
Reamintim că nu numai abonaţii casnici au probleme din cauza lipsei căldurii şi a apei calde. Sute de bugetari ai instituţiilor locale care sunt clienţii SC "CET" SA au "paralizat", ieri, de frig. Mai grav este că printre cei afectaţi se numără şi elevii ori preşcolarii din unităţile de învăţământ.
