* duminică, de Ziua Națională a României, românii sunt așteptați la urne * 1 Decembrie 2024, ziua alegerilor parlamentare va avea o însemnătate deosebită în actualul context extrem de tulbure* stabilitatea României depinde de rezultatul acestor alegeri, implicit viitorul nostru * Brăileni, mergeți la vot!
Zilele acestea când ar fi trebuit dezbătută intens însemnătatea votului de duminică, România a fost dezbinată cum demult nu s-a mai văzut, cam de pe vremea lui Traian Băsescu. Oamenii se contrazic, se urăsc chiar în funcție de votul acordat prezidențiabililor. Prea puțin partidele au încercat pe ultima sută de metri să arate electoratului că în România guvernează Executivul și Legislativul, Guvernul și Parlamentul. Asta-i Constituția noastră! Cu un Parlament fărâmițat nu se poate construi o majoritate care să guverneze! SĂ GUVERNEZE! Abia apoi ne putem gândi la cât de bună sau nu ar putea fi guvernarea. O țară neguvernabilă ne va aduce la sapă de lemn pe noi, talpa țării, majoritatea tăcută care-și plătește taxele, care respectă drepturile și libertățile cetățenești, care respectă legile. Mergeți la vot, oameni buni, și dați un vot util!
Cum se procedează în secțiile de votare
Brăilenii, la fel ca toți românii, sunt chemați la urne din nou pe 1 decembrie, de Ziua Națională, pentru a alege membrii Senatului și ai Camerei Deputaților care îi vor reprezenta în următorii patru ani în Parlamentul României, organul legislativ suprem al țării.
La alegerile din 1 decembrie 2024, se aleg membrii Senatului și ai Camerei Deputaților. Senatorii și deputații sunt aleși prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale.
Pentru organizarea alegerilor parlamentare sunt constituite circumscripții electorale la nivelul celor 41 de județe, plus o circumscripție în municipiul București și o circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate.
Votul în țară se desfășoară într-o singură zi, duminică, 1 decembrie 2024, între orele 07.00 și 21.00. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot pot să își exercite dreptul de vot, până cel mult la ora 23.59.
Cetățenii români care au îndeplinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv, au dreptul la un singur vot pentru alegerea Senatului și la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaților și își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării:
a) cartea de identitate;
b) cartea electronică de identitate;
c) cartea de identitate provizorie;
d) buletinul de identitate;
e) pașaportul diplomatic;
f) pașaportul diplomatic electronic;
g) pașaportul de serviciu;
h) pașaportul de serviciu electronic;
i) carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din școlile militare.
Votul este secret, pe baza liberului consimțământ, și nu poate fi exprimat în numele altui alegător, iar alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidați sau numele candidatului pe care îl votează.
Atenție! Fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot este interzisă și constituie contravenție.
După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel ca pagina albă care poartă ștampila de control să rămână în afară și le introduc în urnă.
Ștampila cu mențiunea "VOTAT", încredințată pentru votare, se restituie președintelui, care o aplică pe actul de identitate, menționând și data scrutinului.
Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare un însoțitor, care nu poate fi însă din rândul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secției de votare.
Cum arată buletinele de vot
În cazul Camerei Deputaților și Senatului sunt două buletine de vot separate. Pe fiecare buletin de vot se vor regăsi patrulatere, paralele între ele, în număr suficient pentru a cuprinde toate listele de candidați și candidaturile independente, iar în patrulatere se vor regăsi listele de candidați.
Candidații se identifică pe listă prin prenume, nume și, în cazul alianțelor, prin apartenența politică și se trec în ordinea stabilită de partidul politic, alianța politică, alianța electorală sau organizația cetățenilor aparținând minorităților naționale care a depus lista.
