Brăila a împlinit, ieri, venerabila vârstă de 646 de ani de la prima sa atestare documentară. Cu această ocazie, Muzeul Brăilei a prezentat publicului o lucrare excepţională din toate punctele de vedere, ca informaţie, dar şi ca formă de prezentare, "Atlasul istoric al oraşelor din România", seria B, Ţara Românească, Fascicula 3, Brăila, tipărită la editura "Istros" a Muzeului Brăilei, şi realizată în colaborare cu Academia Română, Comisia de Istorie a Oraşelor din România. Moderatorul evenimentului, prof. univ. dr. Ionel Cândea, directorul Muzeului Brăilei, a precizat că lucrarea cuprinde un volum foarte mare de muncă şi a fost realizată cu mulţi colaboratori. În aceeaşi colecţie au mai fost publicate atlase istorice pentru: Târgovişte, Suceava, Siret, Sighişoara, Sebeş, din toate zonele istorice ale României, Ţara Românească, Moldova şi Transilvania.
Lucrarea nu doar că prezintă într-o formă nouă date despre istoria Brăilei, dar aduce la lumină informaţii care până acum nu au circulat în spaţiul românesc. Atlasul cuprinde repere fizico-geografice, o cronică a oraşului, o introducere în istoria oraşului. Se pot vedea şi sigiliile care au fost folosite în Brăila de-a lungul timpului, publicate pentru prima dată de inginerul Gh. T. Marinescu, dar se pot afla şi informaţii interesante despre evoluţia demografică a Brăilei, date noi obţinute de curând din arhivele otomane. Acolo s-a descoperit un recensământ al Brăilei din 1595, când Brăila avea 5.000 de locuitori, realizat de otomani. Atlasul mai cuprinde: fotografii rare, imagini ale oraşului din secolul XVIII, planşe care arată etapele extinderii oraşului, un inventar al monumentelor istorice, bisericile Brăilei şi descrieri istorice ale oraşului luate din volumul "Călători străini în Ţările Române". La final au fost redate cu o calitate grafică excepţională hărţi vechi ale oraşului, evoluţia vetrei istorice a Brăilei şi cromolitografii din arhivele americane. Interesant este şi faptul că într-una dintre reproduceri se poate observa cheia oraşului Brăila, iar prof. univ. dr. Ionel Cândea a explicat că se va încerca refacerea ei după acea imagine pentru ca această cheie să existe la Primărie. Atlasul a fost coordonat de Ionel Cândea şi Dan Dumitru Iacob, textele îi aparţin lui Ionel Cândea şi Mariei Stoica, de reproducerea hărţilor s-a ocupat Mariana Vlad, iar traducerea textului în limba germană a fost asigurată de Sigrid Pinter.
Cu aceeaşi ocazie a fost lansată şi publicaţia anuală "Brăila 646", în care sunt trecute în revistă realizările în plan ştiinţific ale cercetătorilor de la Muzeul Brăilei.
