• Guvernul a adoptat, ieri, un act normativ prin care a fost demarată oficial procedura exproprierilor • în total, pentru persoanele fizice şi juridice de pe cele două maluri ale Dunării care se află pe lista expropriaţilor s-a alocat de la buget o sumă totală de peste 10 milioane de lei • pe malul brăilean există circa 80 de beneficiari, însă identitatea acestora va fi cunoscută după ce se vor publica anexele Hotărârii de Guvern adoptate ieri
Procedura de expropriere a terenurilor adiacente construirii podului peste Dunăre, de pe ambele maluri ale fluviului, a fost declanşată oficial după ce, ieri, a fost adoptată o Hotărâre de Guvern în acest sens.
„Se aprobă declanşarea procedurii de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional «Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila», (...) aflate pe raza localităţilor Brăila şi Vădeni din judeţul Brăila şi a localităţilor Smârdan şi Jijila din judeţul Tulcea, expropriator fiind statul român, reprezentat de Ministerul Transporturilor, prin Compania Naţională de Administrarea Infrastructurii Rutiere SA. Se aprobă lista cuprinzând imobilele proprietate privată supuse expropierii (...), proprietarii acestora, precum şi sumele individuale aferente despăgubirilor, prevăzută în anexa nr. 2”, se stipulează în actul normativ emis de Guvern. Deocamdată, anexele nu au fost făcute publice, deci încă nu se poate vedea lista persoanelor fizice sau juridice care vor beneficia de aceste expropieri. Conducerea Consiliului Judeţean Brăila ne-a declarat că, până la publicarea anexelor respective, nu poate să precizeze cu exactitate despre ce beneficiari este vorba. “Tot ce pot să spun în momentul de faţă este că, pe malul brăilean, există în jur de 80 de persoane fizice sau juridice care vor primi despăgubiri în urma exproprierilor. Important este că Guvernul a emis această Hotărâre referitoare la declanşarea procedurilor de expropriere. Pentru ca să nu mai existe nicio piedică în calea demarării efective a proiectului, mai trebuie emisă o Hotărâre de Guvern, privind scoaterea din fondul forestier a unor suprafeţe de teren aflate pe amplasamentul podului. Pe malul brăilean este vorba despre o suprafaţă de 4,7 hectare, iar pe malul tulcean de 1,3 ha. În total, 6 ha trebuie scoase din fondul forestier, pentru a se putea deschide şantierul. Această hotărâre urmează să fie adoptată săptămâna viitoare, din informaţiile pe care le am în acest moment”, ne-a declarat Francisk Chiriac, preşedintele CJ Brăila.
În ceea ce priveşte despăgubirile, în Hotărârea adoptată ieri, Guvernul a alocat suma totală de 10.348.100 lei, ce urmează să fie împărţită proprietarilor expropriaţi. Banii vor fi viraţi în termen de 30 de zile, deci spre finalul lunii noiembrie, cătrea Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), care îi va pune imediat la dispoziţia celor îndreptăţiţi.
Podul peste Dunăre, cel mai ambiţios proiect din ultimii 30 de ani
Podul peste Dunăre de la Brăila este cel mai important proiect de infrastructură demarat în estul României după 1989. CNAIR a anunţat la începutul lunii martie a.c. că a emis ordinul de începere a proiectării podului, etapă pentru care concernul italo-japonez care a câştigat licitaţia are la dispoziţie exact 12 luni, în conformitate cu contractul semnat pe 15 ianuarie 2018, chiar la finalul mandatului premierului Mihai Tudose. Conform contractului, asocierea dintre Astaldi SpA (Italia) şi IHI Infrastructure Systems CO.Ltd (Japonia) ar trebui să treacă la construirea efectivă a podului în martie 2019 şi să finalizeze lucrările până în martie 2022. Doar în caz de forţă majoră, finalizarea contrucţiei s-ar putea amâna cu 12 luni, respectiv până în martie 2023. Garanţia lucrărilor va fi de 120 de luni (10 ani), perioadă în care orice problemă va fi corectată pe cheltuiala constructorului.
Valoarea totală a investiţiei se va ridica la 2,35 miliarde de lei, cu tot cu taxele aferente - circa 510 de milioane de euro la cursul actual - şi include nu doar construirea podului suspendat peste fluviu, ci şi a drumurilor de conexiune ce vor fi făcute de la zero pe malul tulcean. Acestea au o lungime totală de 23,4 kilometri, cu două secţiuni: drumul principal Brăila – Jijila, cu o lungime 19,095 km şi drumul de legătură cu DN22 Smârdan – Măcin, în lungime de 4,328 km. Capătul dinspre vest al podului va fi amplasat între Galaţi şi Brăila, în amonte de confluenţa Dunării cu Siretul, la circa un kilometru de Brăila şi aproximativ şase kilometri de Galaţi. De asemenea, se va asigura conexiunea rutieră cu drumul european E87 (care merge spre Galaţi şi Vama Giurgiuleşti), precum şi cu drumurile naţionale 2A, 21, 22, 22B şi 23. Capătul de pe malul dobrogean al fluviului se va lega cu infrastructura rutieră în apropiere de oraşul Măcin şi va asigura continuarea E87 către Tulcea.
Lăţimea totală a podului va fi de 31,7 metri. Calea pe pod va avea 22 metri şi va fi alcătuită din patru benzi de circulaţie de câte 3,5 metri lăţime fiecare, patru benzi de încadrare de câte 0,5 metri lăţime, două acostamente de 1,50 m lăţime şi o zona mediană cu lăţimea de trei metri. La acestea se adaugă, de o parte şi de alta, două benzi adiţionale pentru trafic pietonal, biciclete şi întreţinere, trotuarele având câte 2,8 m lăţime fiecare.
Sistemul de suspendare cuprinde un cablu principal şi tiranţi verticali de legătura între tablier şi cablul principal. Blocurile de ancorare sunt integrate în teren, în afara digurilor de apărare. Gabaritul pe verticală al podului va fi de cel puţin 38 m de la nivelul maxim de inundaţie al Dunării, astfel încât să fie îndeplinite criteriile de navigaţie fluvială.
