La Grupul Şcolar "Grigore Moisil", în învăţământul primar, au fost dintotdeauna copii săraci, dar până în urmă cu câţiva ani mai erau şi familii în care părinţii lucrau şi aveau un minim financiar necesar pentru şcoală, dar şi o pregătire care să le permită să-şi ajute copiii la lecţii, măcar în clasa I. În timp, din păcate, odată cu libertatea alegerii instituţiei de învăţământ, s-a produs o segregare pe criterii sociale. Acum, la nivelul învăţământului primar mai există doar clasele I şi a IV-a.
La clasa I sunt trecuţi în catalog 18 copii, dar zilnic frecventează şcoala doar opt, iar dintre aceştia unul singur are părinţi angajaţi. Ceilalţi au părinţii plecaţi ori divorţaţi, iar de ei se "ocupă" bunici ca vai de ei, surori sau mătuşi. "Ceilalţi refuză pur şi simplu să vină la şcoală zilnic. "Am fost de nenumărate ori acasă la ei, am încercat să-i conving, dar familiile nu înţeleg că trebuie să-i lase la şcoală, deşi copiii ar vrea să vină. De exemplu, un băieţel din clasa I voia să vină la şcoală, dar după ce mama lui a plecat la muncă în străinătate, sora mai mare, în grija căreia a fost lăsat şi care are 19 ani, i-a pus toate cărţile şi caietele pe foc. Cu asemenea situaţii ne confruntăm", a povestit învăţătoarea Rodica Bianu.
Ea s-a titularizat la Grupul Şcolar "Moisil" în 2009, iar după primele zile de şcoală a constatat că niciunul dintre elevii săi nu-şi făcea temele. După ce a discutat cu ei, a realizat că nu făceau nimic pentru că nu aveau cu cine. Aşa a apărut ideea proiectului "Învăţăm mai bine împreună" care are ca obiective reducerea abandonului şcolar, scăderea sentimentului marginalizării şi excluderii copiilor care provin din familii defavorizate, formarea autonomiei personale şi a unor deprinderi de igienă şi autoservire, îndrumarea şi supravegherea la lecţii a elevilor. "După terminarea orelor de curs, elevii desfăşoară activităţi recreative: vizionează sau audiază poveşti, pictează, cântă, dansează, fac diferite activităţi gospodăreşti precum aranjarea mesei, servirea mesei de prânz, apoi îşi scriu temele pentru a doua zi. Am început cu opt copii, acum suntem 11, trei elevi fiind de la clasa a IV-a, dar proiectul nu se putea desfăşura fără sprijinul fundaţiei «Sf. Spiridon-Steaua Magică» din Brăila, care ne asigură în fiecare zi masa de prânz şi căreia mi-ar plăcea să îi mulţumesc încă o dată". Şocul institutoarei a fost mare atunci când a constatat, la prima masă servită împreună, că unii elevi nici nu ştiau să folosească tacâmurile pentru că ei acasă nu mâncau decât pâine cu pate de ficat. Unii cer constant două porţii pentru că probabil este singura masă caldă din zi. Acum, copiii sunt foarte încântaţi şi abia aşteaptă să vină la şcoală. La serbări învaţă poezii şi le recită în faţa clasei, iar atunci când institutoarea le spune ghicitori, aşa cum s-a întâmplat la Ziua şcolii, se întrec în a sta cu mânuţele pe sus ca să demonstreze şi ei ce ştiu.
