• actorii mai multor teatre din ţară, trainerii şi colectivul tehnic, oameni veniţi din concediu la Brăila în luna august pentru a pune umărul la buna desfăşurare a unui eveniment în memoria celui care a fost BUJOR MACRIN, reclamă pe facebook că nu şi-au primit banii cuveniţi nici până la această dată • organizatoarea acestui eveniment, Cristina-Ioana Mecea, preşedinte al Festivalului, susţine că de vină ar fi doar birocraţia • reprezentanţii CJ demontează însă această afirmaţie • acest festival a fost finanţat în urma unui proiect depus la CJ de către Asociaţia TEATRART Brăila, în baza Legii 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, iar proiectul a fost verificat de o comisie specială şi considerat eligibil
După ce au participat la cea de a doua ediţie a Festivalului Naţional de Teatru pentru Tineri “Bujor Macrin” de la Brăila, eveniment desfăşurat în perioada 19-27 august 2018, actorii mai multor teatre din ţară, trainerii şi colectivul tehnic, oameni veniţi din concediu la acea vreme pentru a pune umărul la buna desfăşurare a unui eveniment derulat în memoria celui care a fost BUJOR MACRIN, spun că nu şi-au primit banii cuveniţi nici până la această dată. Mai mult decât atât, ei au ajuns să se plângă pe reţelele de socializare că au fost păcăliţi şi ţepuiţi de tânăra organizatoare a acestui eveniment, Cristina-Ioana Mecea, preşedinte al Festivalului. Dacă, în urmă cu un an de zile, la prima ediţie, festivalul a fost o reuşită şi se întrevedeau toate premisele de a aduce în oraşul cu salcâmi tineri din toată ţara dornici de afirmare în arta teatrală, acum, se pare că iniţiativa moare din faşă, iar actorii care au participat la acest festival susţin că, după ce s-au rugat luni de zile de tânăra preşedintă a Asociaţiei TEATRART să le plătească drepturile care li se cuvin, s-au convins cum stau lucrurile pe la noi şi nici nu vor să mai audă de o altă ediţie.
“Pe data de 19 August am mers cu spectacolul Bucureşti. Instalaţie umană la Brăila la ceva festival pentru liceeni, entuziaşti, dornici să ne vadă...etc. Mulţi dintre colegii mei din spectacol au stat acolo o săptămână pentru că erau şi traineri...ceva foarte interesant. Deşi iniţial nu am vrut să merg pentru că eram în vacanţă, am zis să merg pentru că oamenii ăştia tineri şi mişto îşi doresc spectacolul nostru, ba chiar sunt şi prieteni, apropiaţi de colegii mei...Tehnicienii de la ARCUB au venit şi ei în timpul lor LIBER! Ajunşi acolo, “copiluţa” Cristina-Ioana Mecea, preşedinte al Festivalului Naţional de Teatru pentru Tineri Bujor Macrin, organizatoarea acestui festival, ne-a întâmpinat surâzătoare, i-am dat bonul de benzină şi interacţiunea mea cu această fată s-a terminat.
Marea greşeală a fost că am jucat fără să semnăm contracte ACOLO. Prostia mea!!!! Nu se va mai repeta. Când mergi pe încredere ţi-o iei. Nu e prima situaţie de felul ăsta şi uite că abia după acest morman de nesimţire din partea acestei fete mi-am învăţat lecţia. Oamenii au venit din treburile lor ca să valideze festivalul unei nesimţite şi ce au primit în schimb au fost minciuni şi tupeu pe bandă”, a scris pe o reţea de socializare actriţa Ilinca Manolache, care a jucat duminică, 19 august, la ora 19.00, în deschiderea festivalului în piesa de teatru “Bucureşti. Instalaţie umană”, spectacol produs de ARCUB Bucureşti.
Un alt actor care “şi-a învăţat lecţia” este Adrian Ştefan, binecunoscut pe scena teatrului “Maria Filotti”. Ştefan susţine că a bătut pe la toate uşile autorităţilor locale pentru demararea primei ediţii a acestui festival şi că a făcut toate demersurile posibile ca festivalul de la Brăila să fie la înălţimea aşteptărilor.
Culmea, deşi actorii de la teatrele din ţară au venit anul trecut la festival la invitaţia colegului lor de breaslă, manifestarea a ajuns să fie organizată, prin mijloace cel puţin controversate, de o tânără care abia a împlinit vârsta majoratului şi care nu are nicio legătură cu arta actoricească. Astfel, împreună cu mama şi mătuşa sa, Cristina-Ioana Mecea a înfiinţat Asociaţia TEATRART Brăila anul trecut, când era elevă în clasa a XI-a la Colegiul “Gheorghe Munteanu Murgoci” şi abia împlinise vârsta majoratului.
Adrian Ştefan mai declară că deşi el a fost cel care a prezentat-o autorităţilor locale şi sponsorilor, Cristina Mecea a profitat de momentul când el se afla într-un turneu prin ţară, şi-a făcut asociaţie la foc automat şi pe el l-ar fi scos din cărţi. Ulterior, respectiva asociaţie a cerut finanţare de la CJ prin “Programul pentru finanţarea nerambursabilă a activităţilor nonprofit de interes judeţean” şi aşa s-a derulat prima ediţie a festivalului.
Ce s-a vrut la început
Născut din dorinţa de a aduce un omagiu regretatului actor brăilean, Bujor Macrin, festivalul se dorea a fi un liant între tineri şi artă, între educaţie şi cultură, oferind participanţilor mijloace de dezvoltare personală. În perioada 19-27 august, elevii de liceu din Brăila şi din întreaga ţară au avut şansa să lucreze cu actori, regizori şi coregrafi, peste 20 de personalităţi, nume sonore din lumea artistică, să participe la workshopul de Arta Actorului, să “fure” meserie de la Ada Galeş, Nicholas Caţianis, Denis Hanganu, Vlad Bîrzanu, Cristina Juncu, Andrei Radu, Ilona Brezoianu, Emilian Mârnea, Cosmina Olaru, Constantin Dogioiu, să participe la workshopul de Regie şi să lucreze cu Vladimir Anton, Andrei Măjeri, Adina Lazăr şi Cristi Ban, la workshopul de Film, cu Radu Iacoban, iar la Coregrafie cu Flavia Giurgiu, Istvan Teglas şi Daniel Mihoc sau la un workshop de Lupte scenice, unde traineri au fost Ianoş Petraşcu şi Ionuţ Deliu, la masterclass-urile ţinute de actorul şi regizorul Emanuel Pârvu.
Nume mari ale teatrului românesc au oferit tinerilor participanţi la festival oportunitatea de a lucra şi de a fi îndrumaţi în cadrul workshop-urilor de către actori, regizori, coregrafi, fotografi, care i-au ajutat să păşească într-un univers nou, unic, creat cu scopul de a fi un mediu propice dezvoltării lor. Nu în ultimul rând, Festivalul Naţional de Teatru pentru Tineri “Bujor Macrin” a oferit tinerilor şansa de a pătrunde în lumea fascinantă de dincolo de cortină şi de a-şi contura o viziune complexă în ceea ce presupune actoria.
Fost director al festivalului la prima ediţie, actorul Adrian Ştefan mărturiseşte că evenimentul şi-a propus să iniţieze tinerii şi să devoaleze conflictul de gândire între generaţiile de actori.
De vină ar fi birocraţia
De altfel, deşi este organizat de Asociaţia TEATRART Brăila, cu sprijinul Primăriei Brăila şi al Teatrului “Maria Filotti”, care a găzduit manifestările, se pare că Festivalul Naţional de Teatru pentru Tineri “Bujor Macrin” a fost pus pe picioare de către actorul Adrian Ştefan, unul dintre discipolii săi, care a pus în mişcare toate rotiţele acestei iniţiative. Singura persoană care nu mai recunoaşte acest lucru este Cristina Mecea, preşedinta acestei asociaţii, care afirmă că meritul este doar al ei. În plus, tânăra studentă la Drept spune că nu ar avea nicio vină pentru neplata la timp a trupelor de actori, aruncând anatema pe birocraţie.
“Ideea cu acest festival a venit de la mine, a venit undeva, pe 11 martie, anul trecut, cu o seară înainte de simularea pentru bac la Limba română. Am început să lucrez la acest proiect, să pun cap la cap tot ce trebuia să fac şi eu am făcut tot ce trebuia să fac pentru proiect, din punct de vedere juridic... Da, am avut sprijin de la Primăria Brăila, am colaborat cu un actor, care acum nu mai este la Brăila, iar acesta m-a pus în legătură cu actorul Adrian Ştefan”, declară Mecea.
Întrebată dacă a fost singură sau a fost ajutată de actorul Adrian Ştefan la demararea primei ediţii, Cristina Mecea a precizat: “Da, împreună cu Adrian Ştefan am fost la Camelia Guşatu (directorul Direcţiei de Cultură a municipiului – n.n), la Mircea Ciucaşu (directorul Casei de Cultură a municipiului – n.n), anul trecut, dar la conducerea acestei asociaţii sunt eu. Pentru că un ONG trebuie să aibă trei membri, alături de mine mai este mama şi o mătuşă, nu este nici un om de cultură, nici un actor”. Referitor la subiectul zilei, neplata celor care au ajutat-o la cea de a doua ediţie, Cristina Mecea susţine că de vină ar fi doar birocraţia.
“Actorii şi-au primit banii târziu din cauza birocraţiei, au fost plătiţi săptămâna trecută. Mai am ceva de plătit, dar eu am câştigat un proiect de la Consiliul Judeţean, chiar dacă eram elevă - şi s-a cam întârziat cu plata, pentru că proiectele nerambursabile durează mai mult. În ceea ce priveşte o altă ediţie în aceste condiţii, vom vedea unde va avea loc, vom vedea ce va mai fi”.
Acelaşi lucru îl susţine şi mama Cristinei Mecea. “Am primit banii de la Consiliul Judeţean foarte târziu. Eu nu ştiu nimic, nu ştiu ce se întâmplă, sunt numită într-un fel directorul financiar al acestui proiect, dar nu am acces la contul firmei, eu m-am ocupat de hârtii, de proiecte. Nu ştiu foarte multe nici despre iniţiatorul acestui proiect şi nici dacă el este actorul Adrian Ştefan”. Cele două declaraţii sunt însă desfiinţate de conducerea compartimentului Strategii din cadrul CJ.
Sabados: ”În jurul Cristinei Mecea este un fel de lege a tăcerii”
După ce a fost preşedintele juriului la prima ediţie a Festivalului Naţional de Teatru pentru Tineri “Bujor Macrin” şi a găzduit această manifestare, la solicitarea Primăriei Municipiului Brăila, regizorul Lucian Sabados, managerul Teatrului “Maria Filotti, a recunoscut că au existat probleme legate de Cristina Mecea nu doar la această ediţie, ci şi anul trecut. “Nu am fost foarte mulţumit de colaborarea cu această fată, motiv pentru care, la ediţia din acest an nu am mai participat la concurs şi nici în juriu, a fost un fel de gest simbolic al meu, prin care nu am vrut să-i legitimez activitatea. Legătura ei cu teatrul a constat în faptul că, fiind elevă la Colegiul Murgoci, a fost vreo doi ani voluntar la teatru, vindea bilete când era în clasa a XI-a şi a XII-a. Iniţiator al acestui proiect este Adrian Ştefan, el a fost cu ideea, dar a fost şi el păcălit, aşa cum au fost în acest an şi oamenii de la serviciul tehnic din teatru, care au venit din concediu pentru acest festival şi nu au fost plătiţi nici până acum.
În plus, eu chiar am afirmat că am luat decizia că ediţia a treia nu se mai poate face în teatru decât peste cadavrul meu. Nu ştiu ce se întâmplă, dar în jurul Cristinei Mecea este un fel de lege a tăcerii. Teatrul nu a avut nicio implicare în contracte, a pus la dispoziţie doar spaţiul respectiv”, a precizat managerul Lucian Sabados.
CJ Brăila a plătit 24.600 lei pentru ediţia din 2018 «Bujor Macrin»
Contactat de redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei”, preşedintele CJ Brăila Francisk Chiriac nu a dorit să comenteze subiectul privind problemele apărute în urma celei de-a doua ediţii a Festivalului “Bujor Macrin”, punctând doar că nu vrea să fie “târât” în acest scandal. Chiar şi aşa, şeful CJ ne-a pus în legătură cu Luminiţa Stoica de la compartimentul Strategii al Consiliului Judeţean, pentru a lămuri lucrurile în privinţa finanţării de către instituţie a festivalului ce a avut loc în august la Brăila, dar şi pentru a afla în ce condiţii s-au dat banii.
Potrivit Luminiţei Stoica, acest festival a fost finanţat în urma unui proiect depus la CJ de către Asociaţia TEATRART Brăila, în baza Legii 350/2005, privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general. Proiectul a fost verificat de o comisie specială şi considerat eligibil. Chiar dacă au existat câteva probleme privind unele decontări ulterioare, reprezentanta Consiliului Judeţean Brăila ne-a precizat că asociaţia a primit totuşi o parte din banii ceruţi: 24.600 lei din 44.000 lei.
“Contractul de finanţare a fost semnat pe 20.06.2018. După ce au terminat evenimentele, dumnealor au înaintat două cereri de rambursare şi au solicitat la decontare un total de 44.000 lei. Atât au însumat cele două cereri (n.r. - una din 6 noiembrie pentru care s-a dat 12.847,25 lei şi alta de săptămâna trecută, unde s-au alocat 11.780,25 lei). Elibigile pe acest program au fost cheltuieli în valoare de 29.000 lei, însă aplicând procentul de cofinanţare în valoare de 84,75%, Consiliul Judeţean a decontat doar 24.600 lei. Pentru diferenţă, nu s-a acceptat plata deoarece nu au avut documente justificative conform ghidului de finanţare. Procedurile le-au fost transmise imediat după ce au semnat contractul, au avut consultanţă din partea unui coleg de-al meu care s-a ocupat efectiv de acest program. Asta a fost situaţia”, a explicat Stoica.
Pe scurt, aceasta ne-a punctat că a auzit de scandalul public apărut privind neplata prestaţiilor unora dintre actorii prezenţi, însă a precizat că nu este vina Consiliului Judeţean, deoarece atunci când cineva realizează un astfel de proiect procedura este foarte clară: bineficiarul trebuie să se asigure că are bani pentru a plăti toate cheltuielile eligibile, urmând să recupereze ulterior sumele, la decontare.
Cât despre cheltuielile neeligibile, sursa citată a adăugat că pentru unele situaţii nu s-au adus dovezi suficiente, sau unele documente au fost contradictorii.
“De exemplu, la masă, nu a fost justificat exact numărul de persoane care au beneficiat efectiv. A fost facturat un număr, apoi în contract apare un alt număr. Sunt neconcordanţe în documentele lor”, a mai punctat Stoica referindu-se la derularea acestui proiect controversat, care miroase urât.
Cine face parte din comisie şi cum se acordă aceste finanţări
Potrivit şefei compartimentului Strategii al CJ Brăila, procedura privind finanţarea proiectelor depuse pe Legea 350/2005 este următoarea. În termen de 30 de zile de la aprobarea bugetului judeţului, există posibilitatea să se aprobe un program de finanţare pe Legea 350. Ulterior, în cadrul acestui program pot fi depuse proiecte, dar finanţare primesc doar cele care sunt considerate eligibile, după ce au fost analizate de o comisie de specialitate, stabilită la nivelul Consiliului Judeţean. Luminiţa Stoica a punctat că de-a lungul vremii s-au alocat astfel de finanţări pentru culte (2013-2014), pentru sport, cultură, chiar şi pentru social, chiar dacă la acest capitol în 2018 nu a fost nimeni interesat.
“Anul acesta au fost pe cultură în principal. După aprobarea bugetului de CJ Brăila, în fundamentare se trece suma respectivă. Se alocă o sumă şi în limita acesteia sunt finanţate un anumit număr de proiecte, în funcţie de cum se încadrează. Ei propun un buget estimativ, dar poate că nu sunt de fiecare dată eligibile. Din momentul în care este aprobat programul, proiectele care se încadrează în urma evaluării, intră şi se semnează contract de finanţare. Programul se publică în Monitorul Oficial. Există şi un termen de depunere al proiectelor. În 2018 fost undeva în martie sau aprilie”, a declarat Stoica.
Întrebată cine face parte din comisia care analizează aceste proiecte depuse de ONG-uri pentru finanţare, sursa citată nu ne-a spus numele celor în cauză, însă a afirmat că este vorba despre cinci persoane, consilieri superiori (funcţionari publici), desemnaţi de directorii mai multor direcţii din cadrul instituţiei, printre care cea Juridică, Economică şi cea de Proiecte. Aceasta a precizat că aici nu este cazul participării unor consilieri judeţeni, aşa cum se întâmplă în comisia pentru proiectele finanţate pe legea 69/2000, a sportului.
Stoica a mai afirmat că în cazul asociaţiei TEATRART Brăila la prezentarea proiectului nu a venit eleva Cristina Mecea, ci un contabil al ONG-ului. Întrebată dacă în acest context în care o parte dintre actori nu au fost plătiţi, CJ Brăila va analiza cumva situaţia pentru a vedea dacă va mai finanţa evenimentul în anii următori sau nu, dacă va mai exista un proiect, aceasta nu ne-a putut da un răspuns clar.
“Asociaţia, într-un fel, şi-a îndeplinit obiectivele. În ghidul de finanţare scrie că nu se mai încheie contracte doar în cazul celor care nu îşi îndeplinesc obiectivele. Aici problema a plecat că nu şi-au făcut dumnealor plăţile corespunzător. Dar noi nu avem nicio treabă contractuală cu acele persoane care nu au primit banii. Contractele sunt între ei şi asociaţie, iar noi avem contract cu asociaţia. Nu avem treabă cu persoanele respective. Ca să decontăm cheltuielile, asociaţia trebuie să plătească mai întâi. Nu ştiu la momentul ăsta să vă spun dacă va conta ce s-a întâmplat acum, în cazul unei viitoare cereri de finanţare. Nu ştiu cum se va termina, în primul rând. La momentul ăsta e greu să ştim cum evoluează mai departe situaţia”, a conchis sursa citată.
Precizăm că pe site-ul CJ Brăila, la secţiunea “Strategii” - “Finanţări nerambursabile conform Legii 350/2005”, se află o listă completă cu toate proiectele care au primit bani de la Consiliu, dar şi cele respinse. În 2018, pe lângă Asociaţia TEATRART Brăila (care a obţinut un punctaj de 96,20, a avut o valoare a proiectului de 58.520 lei, i s-a aprobat finanţarea a 49.595 lei şi o cofinanţare de 8.924 lei, din care în final a rămas jumătate datorită documentelor ciudate), potrivit acelei liste, finanţare au mai primit doar Asociaţia Cultural-Istorică “Muzeul” Ianca şi Fundaţia Culturală Ariodante Brăila. Alte cinci proiecte au fost respinse ca neeligibile. Trebuie subliniat şi că suma disponibilă pentru Program, pusă la bătaie de CJ Brăila în 2018 a fost 350.000 lei (200.000 lei pentru Cultură şi 150.000 lei pentru Social). Finanţările nerambursabile acordate prin acest program trebuie să se încadreze în următoarele limite maxime: 50.000 lei/proiect pentru Cultură, respectiv 30.000 lei/proiect pentru Social.
