Bolile cardiovasculare rămân cea mai mare cauză a deceselor la nivel mondial, deşi de-a lungul ultimelor două decenii rata mortalităţii cardiovasculare a scăzut în multe ţări cu venit ridicat. În acelaşi timp, decesele şi bolile cardiovasculare au crescut cu o viteză uimitor de rapidă în ţările mici şi cu venituri medii. Procentul de decese premature datorită bolilor cardiovasculare variază de la 4% în ţările cu venituri mari la 42% în ţările cu venituri mici. La Brăila, în cursul anului trecut, la secţia de Cardiologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă, care are 80 de paturi pentru internările obişnuite şi 10 paturi pentru secţia Anestezie Terapie Intensivă, au fost înternaţi 7800 de pacienţi. Potrivit informaţiilor furnizate de dr. Bogdan Minescu, şeful secţiei de Cardiologie, în momentul de faţă se lucrează intens pentru noua secţie, astfel încât lucrările să fie finalizate la sfârşitul lunii martie şi să fie dată în folosinţă în cel mai scurt timp.
Beneficiile activităţii fizice
Pe 14 februarie 2015, Fundaţia Română a Inimii şi Societatea Română de Cardiologie organizează Ziua Naţională a Prevenţiei Cardiovasculare, care are scopul de a sensibiliza opinia publică asupra factorilor de risc ai bolilor cardiovasculare. În acest sens, se urmăreşte promovarea stilului de viaţă sănătos, activitatea fizică, autoevaluarea riscului cardiovascular şi aducerea în atenţia factorilor de decizie din sistemul sanitar a importanţei măsurilor de prevenţie pentru reducerea mortalităţii cauzate de bolile cardiovasculare. Dr. Bogdan Minescu (FOTO), şeful secţiei de cardiologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă, menţionează că, dacă dorim să ne reducem riscul de a suferi de afecţiuni cardiovasculare ar trebui să ţinem seama de câteva aspecte. Spre exemplu, activitatea fizică reduce riscul de apariţie a bolilor cardiovasculare, scade greutatea, ameliorează valorile tensiunii arteriale, colesterolului şi glicemiei. Mai exact, cu 60 minute de activitate aerobă moderată pe săptămână, se pot obţine rezultate benefice, iar pentru a obţine maximum de beneficii din activitatea fizică, sunt necesare 150 minute de effort de intensitate moderată pe săptămână.
Alimentaţia şi hidratarea
Un alt factor de care trebuie să ţinem seama îl reprezintă alimentaţia sănătoasă. "Trebuie consumată o varietate bogată de vegetale şi fructe. Cu cât au o culoare mai intensă cu atât sunt mai bune. Sunt recomandate cereale integrale şi alimente bogate în fibre. Să mâncăm peşte de cel puţin două ori pe săptămână, mai ales peşti uleioşi, ca macroul, sardinele, somnul, care sunt bogaţi în acizi graşi omega 3", recomandă dr. Bogdan Minescu. Potrivit sursei citate, în acest sens sunt acceptate şi margarinele tartinabile de generaţie nouă, uleiurile vegetale, cum ar fi cele de rapiţă sau in, nucile, alunele şi alte seminţe. Trebuie redus consumul de grăsimi saturate (din produsele animale) şi alimentele bogate în colesterol: ouă, produse lactate grase-mântâna, unt. Sunt de preferat carnea slabă sau alternativele ei vegetale (soia), produse lactate cu un conţinut scăzut în grăsimi. Totodată, rebuie să reducem consumul de sare, chiar dacă nu suntem hipertensivi şi să evităm alimentele cu mult zahăr sau îndulcitori. De asemenea, hidratarea este foarte importantă, mai ales în sezonul cald (cel puţin 2 litri pe zi), alcoolul trebuie redus la 2 unităţi de alcool pe zi pentru bărbaţi şi o unitate pentru femei (o unitate reprezentând 15 ml alcool pur).
Fumatul şi controlul colesterolului
Potrivit informaţiilor furnizate de dr. Bogdan Minescu, fumatul creşte de două ori riscul pentru infarct miocardic şi de 10 ori pe cel de cancer pulmonar. Dar, pentru a renunţa la fumat este necesară o decizie fermă şi motivată, o conştientizare a riscului, schimbarea rutinelor, controlul impulsului de a fuma, înlăturarea scuzelor şi a pretextelor. În ceea ce priveşte controlul colesterolului, acesta este un factor major în prevenţia bolilor cardiovasculare, el fiind principala cauză a acestora. El este cauza aterosclerozei, prin depunerea în pereţii arterelor şi îngustarea acestora. "Majoritatea colesterolului este produs în organism (ficat) şi de aceea hipercolesterolemia trebuie tratată medicamentos. Există alimente care conţin colesterol în cantitate importantă (ouă, ficat, crustacee), dar acestea nu influenţează semnificativ cantitatea de grăsimi din sânge. Pentru o persoană care nu are deja afecţiune cardiovasculară, valorile sub care trebuie menţinute grăsimile sanguine sunt: 190 mg/dl pentru colesterolul total, 115 mg/dl pentru LDL-Colesterol (colesterolul rău), 150 mg/dl pentru trigliceride. Colesterolul bun (HDL-colesterol) trebuie să fie peste 40 mg/dl, acesta este greu de influenţat prin tratament, dar nivelul său poate creşte prin activitatea fizică, scădere în greutate, renunţare la fumat", a subliniat dr. Bogdan Minescu.
Controlul tensiunii arteriale
Ţinând seama că valoarea ideală a tensiunii arteriale este de 120/80mm Hg, peste 140/90mm Hg ne afăm în situaţia de hipertensiune arterială şi este necesar să ne adresăm medicului. Valorile tensiunii arteriale care trebuie avute în vedere sunt cele măsurate după 5 minute de repaos, nu imediat după effort fizic sau în stare de nervozitate sau anxietate. După cum am aflat de la şeful secţiei de Cardiologie de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, mulţi dintre hipertensivi se simt bine, nu au simptome, iar în 95% din cazuri hipertensiunea este o afecţiune de sine stătătoare, adică nu are o cauză şi există tendinţa de a se moşteni în familie. Creşterea în greutate, lipsa de activitate fizică, excesul de alcool şi sare alimentaţia săracă în fructe şi legume, pot duce la creşterea tensiunii arteriale. Combaterea sedentarismului, a fumatului, supraponderii şi consumului exagerat de sare stau la baza echilibrării tensiunii arteriale. Dacă ele nu sunt suficiente, se va recurge la tratament medicamentos, care trebuie urmat cu consecvenţă, toată viaţa.
