Fermierii braileni nu au resimtit in nici un fel, pina acum, integrarea in Uniunea Europeana. Fie ca au afaceri mari, cu sute de hectare in spate, sau cultiva doar citeva parcele care le asigura supravietuirea, agricultorii nostri se vad acum, la finele unui an agricol, complet dezarmati. Principalii vinovati, cred ei, sint "mai marii de la Bucuresti", fie ca sint guvernanti, politicieni sau oficiali ai Ministerului Agriculturii. Deopotriva acestia au dat dovada ca nu sint capabili sa gestioneze o criza sau sa coordoneze o activitate in "ritm" european si la cerintele comunitare. Posibilitatea activarii clauzei de salvgardare si intirzierea aprobarii Planului National de Dezvoltare Rurala, deci vaduvirea agriculturii, timp de un an, de fonduri impresionante (miliarde de euro), spun ei, sint argumente solide care le sustin pozitia. Asa ca, in ciuda promisiunilor si sperantelor, agricultorii nostri au fost nevoiti sa faca fata singuri anului 2007, un an extrem de greu, cu finantari limitate si cu productii mici cauzate de conditiile meteo.
"Chinuiti am fost, chinuiti sintem si acum"
Zilele trecute, Caravana "Hoinari prin Baragan" a trecut prin satele Chiscani si Tudor Vladimirescu. Reporterii nostri au stat de vorba cu citiva localnici. Cei mai multi considera ca sint inca mult prea saraci pentru a avea pretentii de tarani europeni.
"Ce sa vorbim! Taran european. Chinuiti am fost, chinuiti sintem si acum. Asa a fost sortit dintotdeauna taranul. Cu ce sa ne simtim mai europeni. Cu toate astea care sint scumpe foc, pensiile si salariile care sint asa cum sint. Pamintul l-am dat in arenda, ca nu mai avem putere sa-l muncim, da' nu prea s-a facut anul acesta. Ne-a dat doar 600 kg griu/ha, iar ce am oprit de am lucrat noi, asa pentru animale, nu s-a facut nimic din cauza secetei. Multi sintem batrini nu prea mai avem putere. Da' noi ne-am invatat cu greutatea, ca daca ne-am chinuit de mititei, ce sa facem...?"
"Cum sa ne simtim mai bine daca a fost asa seceta? Dar eu nu inteleg ce diferenta ar trebui sa fie intre noi de acum, tarani din Europa si ce eram anul trecut. Eu cred ca ei ar trebui sa faca ceva pentru noi, ca sa ne simtim mai bine. Nici macar nu stim ce ar trebui sa simtim, ca sa spunem ca sintem europeni. Preturi mari, de la an la an mai mari, venituri mici, cum sa te crezi taran european? Noi tot ne chinuim sa traim de azi pe miine".
"Pentru anul acesta, sa zicem ca e mai bine, dar ca sa ajungem si noi sa traim ca cei din Europa, ar trebui sa avem in primul rind venituri mai substantiale. Or, salariile care se dau acum nu se compara, nici pe departe. De aia ne-au plecat copiii, ca a ramas satul pustiu. Si, ce, credeti ca acolo le e bine? Nu le e. Poate la unii, aia care fura. Dar la aia multi, care muncesc de le ies ochii ca sa trimita un ban acasa la copii si la nevasta, sa faca si ei o casa, o strinsura pentru astia mici, nu le e usor. Asa ca ce sa simtim noi acum, ca sintem in Europa!".
"A fost un an prea greu, ca sa ma simt fermier european"
Nici pentru marii fermieri, 2007 nu a fost un an prea usor. La Tudor Vladimirescu, caravana a oprit si in una din cele mai mari ferme legumicole din judet, cea a ing. Mihai Petrosu.
"Anul 2007, primul in care cel putin teoretic am fost fermier european... nu am simtit treaba asta. A fost un an extrem de dificil, pentru toti, nu numai pentru mine. Seceta, grindina, a fost prea greu. Pe de o parte. Pe de alta, lipsa fondurilor europene a contat mult. In sensul ca, odata cu “Sapard”, lucrurile incepusera sa se lege. Am avut aceste proiecte, ne-am completat o parte din necesar si mai trebuia ceva ca sa ajungem la un standard care sa ne permita competitia din pozitii egale cu ceilalti fermieri din Comunitate. Or, fara banii pentru dezvoltare, lantul s-a rupt. Continuitatea aceasta e ca o falie, odata rupta, se resimte pe termen lung. Trebuie sa reiei planul initial, sa regindesti. Pentru ca Planul National de Dezvoltare Rurala nu a fost aprobat nici acum de Bruxelles, am fost vaduviti un an de fonduri, dar daca va amintiti si la Programul “Sapard” a fost la fel de greu la inceput. La fel de greu a pornit. Numai ca atunci cind a pornit a capatat o viteza ametitoare, si am ajuns sa epuizam fondurile, ba chiar au fost proiecte care au nevoie de o alocare suplimentara de fonduri. Aici este, cred eu, ceea ce ne face pe noi, fermierii, sa nu avem acces repede la aceste proiecte. Autoritatile se misca greu, ne vaduvesc pe noi de fonduri pe o anumita perioada, apoi ne imping de la spate, ne someaza pur si simplu: “Haideti, cheltuiti repede ca pierdem banii”", a mai spus Petrosu.
De aceea crede fermierul, odata aprobat planul de dezvoltare, proiectele vor curge de la sine, pentru ca, spune el, "avem in spate experienta “Sapard”, stim sa scriem proiecte, stim unde sa deschidem usa". Mai mult, sustine Petrosu, si autoritatile s-au perfectionat, si-au schimbat optica, acum lucrurile decurg mult mai bine: "Acum sintem considerati parteneri de afaceri. Perceptia initiala era ca noi bateam la usa lor asa, ca la un fel de pomana. Ei nu este asa. Am inteles si noi, au inteles si ei. Asa e peste tot in UE, si de aceea cred ca odata aprobat planul, lucrurile se vor misca mult mai bine decit la “Sapard”".
"Chinuiti am fost, chinuiti sintem si acum"
Zilele trecute, Caravana "Hoinari prin Baragan" a trecut prin satele Chiscani si Tudor Vladimirescu. Reporterii nostri au stat de vorba cu citiva localnici. Cei mai multi considera ca sint inca mult prea saraci pentru a avea pretentii de tarani europeni.
"Ce sa vorbim! Taran european. Chinuiti am fost, chinuiti sintem si acum. Asa a fost sortit dintotdeauna taranul. Cu ce sa ne simtim mai europeni. Cu toate astea care sint scumpe foc, pensiile si salariile care sint asa cum sint. Pamintul l-am dat in arenda, ca nu mai avem putere sa-l muncim, da' nu prea s-a facut anul acesta. Ne-a dat doar 600 kg griu/ha, iar ce am oprit de am lucrat noi, asa pentru animale, nu s-a facut nimic din cauza secetei. Multi sintem batrini nu prea mai avem putere. Da' noi ne-am invatat cu greutatea, ca daca ne-am chinuit de mititei, ce sa facem...?"
"Cum sa ne simtim mai bine daca a fost asa seceta? Dar eu nu inteleg ce diferenta ar trebui sa fie intre noi de acum, tarani din Europa si ce eram anul trecut. Eu cred ca ei ar trebui sa faca ceva pentru noi, ca sa ne simtim mai bine. Nici macar nu stim ce ar trebui sa simtim, ca sa spunem ca sintem europeni. Preturi mari, de la an la an mai mari, venituri mici, cum sa te crezi taran european? Noi tot ne chinuim sa traim de azi pe miine".
"Pentru anul acesta, sa zicem ca e mai bine, dar ca sa ajungem si noi sa traim ca cei din Europa, ar trebui sa avem in primul rind venituri mai substantiale. Or, salariile care se dau acum nu se compara, nici pe departe. De aia ne-au plecat copiii, ca a ramas satul pustiu. Si, ce, credeti ca acolo le e bine? Nu le e. Poate la unii, aia care fura. Dar la aia multi, care muncesc de le ies ochii ca sa trimita un ban acasa la copii si la nevasta, sa faca si ei o casa, o strinsura pentru astia mici, nu le e usor. Asa ca ce sa simtim noi acum, ca sintem in Europa!".
"A fost un an prea greu, ca sa ma simt fermier european"
Nici pentru marii fermieri, 2007 nu a fost un an prea usor. La Tudor Vladimirescu, caravana a oprit si in una din cele mai mari ferme legumicole din judet, cea a ing. Mihai Petrosu.
"Anul 2007, primul in care cel putin teoretic am fost fermier european... nu am simtit treaba asta. A fost un an extrem de dificil, pentru toti, nu numai pentru mine. Seceta, grindina, a fost prea greu. Pe de o parte. Pe de alta, lipsa fondurilor europene a contat mult. In sensul ca, odata cu “Sapard”, lucrurile incepusera sa se lege. Am avut aceste proiecte, ne-am completat o parte din necesar si mai trebuia ceva ca sa ajungem la un standard care sa ne permita competitia din pozitii egale cu ceilalti fermieri din Comunitate. Or, fara banii pentru dezvoltare, lantul s-a rupt. Continuitatea aceasta e ca o falie, odata rupta, se resimte pe termen lung. Trebuie sa reiei planul initial, sa regindesti. Pentru ca Planul National de Dezvoltare Rurala nu a fost aprobat nici acum de Bruxelles, am fost vaduviti un an de fonduri, dar daca va amintiti si la Programul “Sapard” a fost la fel de greu la inceput. La fel de greu a pornit. Numai ca atunci cind a pornit a capatat o viteza ametitoare, si am ajuns sa epuizam fondurile, ba chiar au fost proiecte care au nevoie de o alocare suplimentara de fonduri. Aici este, cred eu, ceea ce ne face pe noi, fermierii, sa nu avem acces repede la aceste proiecte. Autoritatile se misca greu, ne vaduvesc pe noi de fonduri pe o anumita perioada, apoi ne imping de la spate, ne someaza pur si simplu: “Haideti, cheltuiti repede ca pierdem banii”", a mai spus Petrosu.
De aceea crede fermierul, odata aprobat planul de dezvoltare, proiectele vor curge de la sine, pentru ca, spune el, "avem in spate experienta “Sapard”, stim sa scriem proiecte, stim unde sa deschidem usa". Mai mult, sustine Petrosu, si autoritatile s-au perfectionat, si-au schimbat optica, acum lucrurile decurg mult mai bine: "Acum sintem considerati parteneri de afaceri. Perceptia initiala era ca noi bateam la usa lor asa, ca la un fel de pomana. Ei nu este asa. Am inteles si noi, au inteles si ei. Asa e peste tot in UE, si de aceea cred ca odata aprobat planul, lucrurile se vor misca mult mai bine decit la “Sapard”".
