Berteşti, locul de legendă unde Călmăţuiul se pierde în Dunăre | Obiectiv Vocea Brailei Mergi la conţinutul principal

Berteşti, locul de legendă unde Călmăţuiul se pierde în Dunăre

Reşedinţă de comună, satul este unul frumos, poate cel mai bine îngrijit de pe porţiunea brăileană a Drumului Mării. De fapt, întreaga zonă este una extraordinar de frumoasă, căci la doar câţiva kilometri de sat curge Dunărea, iar la circa 1 km se află Pădurea Viişoara, rezervaţie naturală seminologică. O relicvă a codrilor de stejar, căci Viişoara adăposteşte exemplare şi de peste 300 - 400 de ani. Ba chiar, despre unul dintre copacii seculari, "botezat" de localnici "Stejarul prinţesei", legenda spune că ar fi fost plantat de Ştefan cel Mare.
Comuna este formată din satele: Berteştii de Jos, Berteştii de Sus, Spiru Haret, Gura Gârluţei şi Gura Călmăţui, acesta din urmă numit aşa pentru aici râul Călmăţui se varsă în Dunăre. Şi pentru locul acesta există o legendă: "Legenda Toiagului". Se spune că demult, un cioban din Munţii Buzăului şi-a pierdut toiagul împănat cu monezi de aur în Lacul fără fund (Lacul Vulturilor) din Munţii Siriului, în care îşi are izvoarele râul Călmăţui. La sfârşitul toamnei, când a coborât cu turmele la iernat în Lunca Brăilei, baciul şi-a găsit toiagul în Dunăre aproape de gura de vărsare a Călmăţuiului. Iar asta dezleagă, spun pasionaţii de mistere, enigma apelor subterane din Munţii Buzăului, dar, deopotrivă, certifică şi transhumanţa ciobanilor buzoieni pe meleagurile brăilene.
Dacă mai adăugăm şi că pe raza administrativ-teritorală a comunei se află şi cea mai mare parte a ariei protejate Parcul Natural Balta Mică a Brăilei e clar ce izvor nesecat de frumuseţe este şi ce comori nepreţuite ascunde ţinutul Berteştiului.
În ţinutul acesta de legendă îşi duc traiul cei peste 3.000 de locuitori ai Berteştiului, oameni gospodari, care de trei scrutinuri încoace aleg acelaşi om să le conducă destinele. Pe Costel Florinel Capbun.
Când a intrat în Primăria Berteştii de Jos, acum 12 ani, pe birou a găsit un telefon cu manivelă. Încă funcţiona. Astăzi, telefonul mobil nu mai e o prezenţă constantă doar în primărie, majoritatea sătenilor nu-l mai consideră de mult un lux. Iar schimbările nu s-au limitat doar la asta. De exemplu, cele 3.084 de suflete din comună se bucură că la robinete le curge apă fără întrerupere, merg pe drumuri pietruite, comuna a căpătat o faţă nouă, instituţiile importante au acum sedii refăcute, moderne. 12 ani au trecut între cele două momente, iar acum, în faţa unei noi provocări electorale, convingerea lui Costel Capbun e clară: "Dacă primarul nu ia comisioane, banii de la buget, puţini câţi or fi, pot ajuta ca lucrurile să meargă şi comunitatea să se dezvolte. Plus că există o grămadă de oportunităţi, dar pentru asta trebuie să scrii proiecte şi să te baţi pentru ca cineva să le ia în seamă".

"Eu nu promit niciodată nimic doar de dragul să mă aleagă lumea"

În 12 ani de când e la Primăria Berteştii de Jos, Capbun a încercat să nu neglijeze nici sătenii din Spiru Haret, nici pe cei din Berteştii de Sus, nici comunitatea din Gura Călmăţui şi, evident, nici pe cea din Berteştii de Jos. Când l-am întrebat ce a făcut pentru fiecare, primarul a căutat într-un sertar, a scos un pliant şi s-a uitat fix la mine: "Eu nu promit niciodată nimic doar de dragul să mă aleagă lumea. Tot ce am spus că voi face, am făcut!". Şi, cu ochii în pliant, a început să bifeze: Reabilitarea drumului comunal Berteştii de Sus - Gura Călmăţui, 1,7 milioane de lei, fonduri atrase de la guvern. Reabilitarea căminului cultural şi transformarea lui în muzeu pescăresc, proiect realizat cu fonduri europene, nu mai puţin de 400.000 de lei. Reabilitarea şcolii din Spiru Haret, unde învaţă 200 de copii, şi unde, din 1963, nimeni nu mai reparase un perete. Acum, copiii au grupuri sanitare, apă curentă şi un teren de sport cu suprafaţă sintetică.
În comunitatea mică de la Gura Călmăţui, unde mai vieţuiesc 300 de persoane, majoritatea în vârstă, primăria a construit un sediu multifuncţional şi a înfiinţat un birou local al primăriei. Dacă oamenii au nevoie de o adeverinţă pentru APIA sau pentru orice altceva, nu mai trebuie să se deplaseze la Berteştii de Jos. Şi, tot în acelaşi sediu, există săli care sunt folosite de localnici, gratuit, pentru organizarea de evenimente mai mult sau mai puţin fericite: nunţi, botezuri, pomeniri, spectacole.
La Berteştii de Jos, în fostul sediu al primăriei, funcţionează cabinetul medicului de familie, dar şi un cabinet stomatologic. Totul modern şi utilat cum se cuvine.
"N-am promis, dar am realizat consolidarea bisericii din Berteştii de Jos şi construirea clopotniţei, un proiect pe care l-am finanţat din fonduri locale", a ţinut să precizeze Costel Capbun, care ne-a mai spus şi că a dotat primăria cu utilaje proprii, astfel că deszăpezirea nu costă niciodată mai mult de 50 de milioane de lei vechi pe an, în timp ce alte comune vehiculează sume de 700 de milioane.

"N-am avut bucurie mai mare decât atunci când un copil din Berteşti a luat cu 10 bac-ul la Brăila"

Dar cea mai importantă preocupare a primarului liberal Capbun pare să fie cea legată de educaţie. Pe lângă reabilitarea şcolii din Spiru Haret, s-a construit al doilea corp la şcoala generală Berteştii de Jos, pentru ca toţi elevii să înveţe dimineaţa. De unde bani? Din fonduri guvernamentale, dar şi din bugetul local, de unde s-au alocat 300.000 de lei.
În comună sunt 386 de elevi. Dintre ei, 50 beneficiază zilnic de transport cu microbuzul şcolar, fie la grădiniţă, fie la şcoală. Nu sunt singurii. Şi elevii din comună care fac naveta la liceele şi şcolile profesionale din Brăila sau Însurăţei sunt transportaţi gratuit, cu unul dintre cele patru microbuze ale primăriei, vinerea spre casă şi duminica după-amiază, înapoi la şcoli. "Cred că aşa trebuie să susţinem educaţia, să dăm şi noi o mână de ajutor, cât se poate. Mulţi dintre tinerii care merg la licee au plecat mai departe, la facultate. Şi vă mărturisesc că, în activitatea mea de primar, nu ştiu să fi avut bucurie mai mare ca atunci când unul dintre copiii noştri de la Berteşti a luat bac-ul cu 10, la un liceu din Brăila", spune Costel Capbun.
Sprijinul acordat educaţiei nu se opreşte aici. La Gura Călmăţui a fost modernizată o grădiniţă, unde copiii din localitate şi cei din Berteştii de Sus ajung zilnic cu microbuzul. Prin programul guvernamental "RONET", în sediul primăriei funcţionează astăzi un centru cu internet şi calculatoare, unde orice copil din comună care nu are acasă un computer poate veni să descâlcească tainele internetului, să facă un referat sau, de ce nu, să se joace.

Cea mai mare realizare: creşterea calităţii vieţii pentru locuitorii din comună

Când l-am întrebat pe Costel Capbun care este cea mai mare realizare a celor 12 ani în fruntea Primăriei Berteştii de Jos n-a ezitat şi a răspuns: "Creşterea calităţii vieţii pentru toţi locuitorii din comună. Suntem printre primele comune din judeţ unde toată populaţia este branşată la apă. Există alimentare cu apă în fiecare sat, pe fiecare stradă, pe fiecare uliţă. În 2010, am modernizat şi am extins sistemul de alimentare cu apă, am schimbat complet conductele, am introdus alimentare cu apă la Spiru Haret. În total, vorbim despre 30 de kilometri de conducte. În plus, comuna este electrificată în proporţie de 100%, am amenajat alei pietonale şi am pietruit toate străzile. Astăzi, în comuna Berteştii de Jos nu mai există drum de pământ", spune primarul PNL Costel Capbun.

În comuna Berteştii de Jos se lucrează la noi proiecte

La Spiru Haret, se reabilitează clădirea fostei brutării, în vederea amenajării unui sediu multifuncţional, asemenea celui de la Gura Călmăţui. Aici va funcţiona un cabinet medical, unde primarul speră să aducă un medic şi asistenţi medicali. La Berteştii de Jos, sunt în curs de amenajare o sală de sport şi un teren de sport care va avea suprafaţă de joc din material sintetic. Cu un buget total de 380.000 de lei, se lucrează la amenajarea de alei pietonale la Gura Călmăţui, Spiru Haret şi Berteştii de Jos, în total cinci kilometri, care vor fi realizaţi în acest an, dar şi la asfaltarea drumului comunal 15, aflat pe teritoriul comunei Berteştii de Jos, spre Stăncuţa. Tot în lucru se află şi asfaltarea drumului Berteştii de Jos - Însurăţei, unde au fost alocate o parte din fonduri din bugetul local, dar cea mai mare sumă va veni din fonduri guvernamentale.

La Berteştii de Jos, viitorul sună ... turistic

Cum o treime din suprafaţa comunei, mai precis 4.000 de hectare, aparţin Parcului Naţional "Insula Mică a Brăilei". Costel Capbun consideră că aceasta este principala oportunitate pe care comuna şi oamenii ei trebuie să o exploateze, în condiţiile în care locurile de muncă sunt puţine, iar investitorii nu se arată interesaţi să vină în zonă, din cauza distanţei mari, (peste 50 km) faţă de oraş. Primarul crede că un proiect realist ar fi înfiinţarea unui sat de vacanţă la Gura Gârluţei, un loc de un pitoresc aparte. "Pensiunile turistice şi agroturistice ar putea reprezenta o investiţie solidă şi locuri de muncă pentru oameni. De aici se poate pleca în explorarea Insulei Mici a Brăilei, dar ar putea fi atraşi investitori şi pentru potenţialul apei termale existente în zonă. Din păcate, puţurile de apă termală, care aparţin statului, sunt colmatate şi fac demersuri pentru a le lua în concesiune la comună", explică Costel Capbun care ar fi prioritatea unui viitor mandat.
Un pas a fost făcut în 2014, când s-a reuşit amenajarea, cu fonduri europene, a unui Muzeu al tradiţiilor şi obiceiurilor pescăreşti în Berteştii de Jos.

A promis şi a făcut

* Modernizare drum comunal DC 23 Berteştii de Jos DJ 212 - Gura Călmăţui - 1984.959 lei
* Înfiinţare muzeu cu specific perscăresc şi punct de informare în localitatea Berteştii de Sus, comuna Berteştii de Jos, judeţul Brăila - 553.048 lei
* Reabilitare şcoală generală în localitatea Spiru-Haret, comuna Berteştii de Jos, judeţul Brăila - 682.353 lei
* Reabilitare bloc cu 8 apartamente în comuna Berteştii de Jos - 218.838 lei
* Reabilitare clădire sediu multifuncţional în localitatea Gura Călmăţui, comuna Berteştii de Jos, judeţul Brăila - 134.801 lei
* Construire corp 2 şcoala generală cu clasele I-VIII în comuna Berteştii de Jos, judeţul Brăila 860.222 lei
* Reabilitare clădire fost sediu primărie în vederea amenajării unui cabinet medical în comuna Berteştii de Jos - 430.625 lei
* Construire clopotniţă în parohia Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, comuna Berteştii de Jos - 171.355 lei
* Achiziţionat microbuz Mercedes Benz - 30 loc. - 321.765 lei
* Teren sport şcoală localitatea Spiru Haret - 7.652 lei
* Alei pietonale în localitatea Spiru Haret - 96.619 lei
* Alei pietonale în localitatea Berteştii de Sus - 43.073 lei

Promite şi va face

Costel Capbun a stabilit priorităţile comunei:
• Asfaltarea celor 18 kilometri de drumuri şi uliţe interioare din comună;
• Realizarea unei conducte magistrale între comună şi staţia de tratare a apei de la Gropeni, pentru creşterea potabilităţii apei, proiect finanţat din fonduri europene;
• Realizarea unei staţii de epurare a apei:
• Atragerea de investitori pentru agroturism, turism şi exploatarea apelor termale;
• Încheierea unui parteneriat pentru înfiinţarea unui azil de bătrâni în comună, pentru care primăria pune la dispoziţie, gratuit, clădirea dezafectată a fostei şcoli generale de la Berteştii de Sus;
• Construirea unei săli de sport multifuncţionale;
• Reabilitarea bisericilor din comună;
• Împrejmuirea cu panouri prefabricate a celor patru cimitire din comună.

Moştenitori cu sânge albastru şi-au vrut pământurile înapoi

Prinţi, prinţese sau urmaşi ai unor mari familii nobiliare şi moşiereşti au depus cereri pentru retrocedarea sau reîntregirea proprietăţilor din Brăila, în baza Legii nr. 247/2005, privind reforma în justiţie şI proprietate. Moştenitori ai unor personalităţi care au scris istoria, cum ar fi prinţii Ştirbei, Şuţu, Sturza, Calimachi, sau boierii Niculescu, Orezeanu, Eremie şi Panas, vlăstarele cu sânge albastru, au profitat de prevederile actului normativ şi, chiar dacă nu mai locuiesc de mult în România, au vrut să redobândească fostele proprietăţi ale familiei. Greu de remarcat la Legea nr. 18 sau Legea nr. 1, printre miile de brăileni care-şi cereau pământul (pentru că ele au impus ca limită de proprietate retrocedată, indiferent de suprafaţa deţinută în trecut, 10 respectiv 50 ha), la Legea 247 urmaşii nu au mai putut fi trecuţi cu vederea. Ei au ieşit în evidenţă datorită mărimii suprafeţelor solicitate, şi asta pentru că fondul forestier a fost retrocedat în integralitate celor care au făcut dovada proprietăţii.
"La Berteşti au fost depuse trei solicitări pentru păduri. Două din ele nu au fost aprobate pentru că vizau o schimbare de amplasament, iar cealaltă a fost aprobată parţial. Această cerere a fost depusă de moştenitorii prinţeselor Marina şi Stana Ştirbei, pe o filieră, de către un moştenitor stabilit în Marea Britanie, şi pe cealaltă de către doi moştenitori stabiliţi în Franţa. Pe raza comunei Berteşti, prinţul Ştirbei a deţinut 7.000 ha teren. Dacă la celelalte legi de fond funciar au primit doar câte 50 ha teren arabil, la Legea 247, cererea lor a vizat 3.000 ha stufăriş, ape şi bălţi, 205 ha pădure de stejar şi 760 ha pădure tânără de salcâm. Pe raza noastră teritorială au fost doar două moşii, a prinţului Ştirbei, la Berteşti, şi a boierului Panas, pe zona Spiru Haret. Moştenitorii boierului au primit doar câte 50 ha teren arabil. La noi, ei nu au avut păduri", ne declara, în 2006, primarul comunei Berteşti, Costel Capbun.

Autorul "Micului prinţ", Antoine de Saint-Exupéry, la vânătoare la Berteşti

De precizat că, la Berteşti, familia Ştirbei a avut moşie şi un conac. Moşia princiară se întindea în Insula Mică până aproape de fruntăriile dobrogene.
În perioada interbelică, nobilii Ştirbei erau recunoscuţi pentru celebrele partide de vânătoare pe care le organizau la Berteşti. La o astfel de partidă a participat, în 1935, - spun istoricii care au scris biografia Conţilor de Roma (care aveau domenii la Viziru) - ca invitat al lui George Bibescu şi al Martei Bibescu, chiar autorul romanului "Micului prinţ", Antoine de Saint-Exupéry. Acesta era, printre altele şi aviator, chiar a luptat şi a murit ca pilot, în al doilea război mondial. Amfitrioana vânătorii din 1935 a fost chiar Marina Ştirbei, ea însăşi femeie aviator, care îşi amenjase şi un aerodrom la Berteşti, învecinat cu islazul satului.

Costel Capbun, urmaş al primului administrator al comunei

Istoria comunei Berteştii de Jos se pierde la începutul secolului al XIX-lea, când colonelul Dimitrie Polizu, proprietarul moşiei Polizeşti, a decis înfiinţarea pe proprietatea lui a unui sat, unde au fost aduşi români din împrejurimi, dar şi din Viziru şi din Mihai Bravu. Administratorul moşiei şi cel care s-a ocupat de organizarea noii comunităţi s-a numit Cap Bun, nume scris aşa după ortografia vremii. Astăzi în comună există două familii Capbun: una e a primarului, alta e stabilită la Spiru Haret.
L-am întrebat pe Costel Capbun dacă există vreo legătură cu primul administrator al comunei. "Toţi care purtăm în comună acest nume ne tragem de la el", a explicat primarul, adăugând că a avut şi curiozitatea să îşi refacă arborele genealogic. "Am reuşit să găsesc documente până în 1860, când am dat peste un Tudor Capbun, străbunic al străbunicului meu. Am reconstituit câteva generaţii, din păcate nu există documente pănâ la primul Cap Bun, administratorul moşiei, pe care l-am găsit pomenit în nişte documente din 1824. De la el ne tragem cu toţii, au fost vremuri în care în comună au existat şi 7-8 familii Capbun, acum am mai rămas doar două", spune primarul, care recunoaşte că un astfel de trecut te obligă şi te responsabilizează.

"Marea realizare". "Marele eşec". "Marele pariu"

Marea realizare: Creşterea calităţii vieţii locuitorilor din comună, prin dezvoltarea infrastructurii, atât a celei rutiere, cât, mai ales, a infrastructurii şcolare şi a celei de apă şi canalizare.

Marele eşec: Lipsa investitorilor şi a locurilor de muncă din comună, situaţie cauzată şi de aşezarea comunei, departe de oraşele judeţului.

Marele pariu: În toate satele, locuitorii să aibă aceleaşi condiţii ca la oraş: străzi asfaltate în totalitate, apă, canalizare şi gaze naturale în fiecare gospodărie.

 

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 
 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053, 0740-080289
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro